1. [MDA2] asuprelnic, ~ă a [At: (a. 1776) URICARIUL XIX, 313 / Pl: ~ici, ~ice / E: asupreală + -nic] 1-3 (Înv; liv) Asupritor (2, 4-5).
2. [DAR] asuprelnic, asuprelnică, asuprelnici, asuprelnice adj. (înv.) apăsător, asupritor
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL