1. [DEX '09] AȘCHIUȚĂ, așchiuțe, s. f. Diminutiv al lui așchie; așchioară. [Pr.: -chi-u-] – Așchie + suf. -uță.
2. [MDA2] așchiuță sf [At: ȘEZ. VIII, 151 / P: ~chi-u~ / V: hăș~[1] / Pl: ~țe / E: așchie + -uță] 1 Așchie (1) mică Si: așchioară, așchiță. 2 (Pan) Persoană slabă și scundă.
3. [CADE] AȘCHIUȚĂ (pl. -țe) sf. dim. 'AȘCHIE.
4. [DLRLC] AȘCHIUȚĂ, așchiuțe, s. f. Diminutiv al lui așchie. – Pronunțat: -chi-u-.
5. [DLRM] AȘCHIUȚĂ, așchiuțe, s. f. Diminutiv al lui așchie. [Pr.: -chi-u-]
6. [Scriban] așchioáră și așchiúță f., pl. e. Dim. d. așchie.
7. [DOOM 3] așchiuță (desp. -chi-u-) s. f., g.-d. art. așchiuței; pl. așchiuțe
8. [DOOM 2] așchiuță (-chi-u-) s. f., g.-d. art. așchiuței; pl. așchiuțe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL