Definiție și ce înseamnă ascensiune

1. [DEX '09] ASCENSIUNE, ascensiuni, s. f. 1. Mișcare de jos în sus a unui mobil. ♦ Ridicare a unui lichid într-un tub capilar. 2. Suire, urcare (pe un munte). ♦ Înălțare în atmosferă (cu balonul etc.). 3. Fig. Dezvoltare, creștere, evoluție a cuiva (pe scară profesională, socială); avansare. [Pr.: -si-u-] – Din lat. ascensio, -onis, fr. ascension.

2. [MDA2] ascensiune sf [At: DA / P: ~si-u~ / Pl: ~ni / E: fr ascension] 1 (Liv) Urcare. 2 (Spc) Urcare pe munte. 3 Mișcare de jos în sus a unui mobil. 4 (Spc) Înălțare cu balonul. 5 (Fig) Dezvoltare. 6 (Fig) Evoluție pe scară profesională sau socială.

3. [CADE] *ASCENSIUNE sf. 1 Suire, pe un munte ¶ 2 🛫 Înălțare cu balonul ¶ 3 💫 👉 ECUATORIAL I. [fr.].

4. [DEX '98] ASCENSIUNE, ascensiuni, s. f. 1. Mișcare de jos în sus a unui mobil. 2. Suire, urcare (pe un munte); înălțare în atmosferă (cu balonul etc.) 3. Fig. Dezvoltare, creștere, evoluție a cuiva (pe scară profesională, socială). [Pr.: -si-u-] – Din lat. ascensio, -onis, fr. ascension.

5. [DLRLC] ASCENSIUNE, ascensiuni, s. f. 1. Suire, urcare (pe un munte); înălțare în atmosferă (cu balonul etc.). Ascensiune pe vîrful Negoiul. 2. Fig. Dezvoltare, creștere, ridicare, mișcare înainte. V. progres. Ascensiunea clasei muncitoare. ◊ Loc. adj. În ascensiune = în progres, în creștere. Răscoalele țărănești din 1907, înăbușite prin asasinarea a 11.000 de țărani, au demascat în fața poporului întreg legăturile strînse ale moșierimii cu burghezia în ascensiune. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 263. – Pronunțat: -si-u-.

6. [DLRM] ASCENSIUNE, ascensiuni, s. f. 1. Mișcare de jos în sus a unui mobil. 2. Suire, urcare (pe un munte); înălțare în atmosferă (cu balonul etc.) ♦ Fig. Dezvoltare, creștere, ridicare. [Pr.: -si-u-] – Lat. lit. ascensio, -onis (fr. ascension).

7. [DN] ASCENSIUNE s.f. 1. Mișcare de jos în sus a unui mobil. 2. Urcare, suire (pe un munte); înălțare (cu balonul). ♦ (Fig.) Creștere, dezvoltare. V. progres. ♦ Ridicare, promovare pe treptele ierarhiei profesionale sau sociale. [Pron. -si-u-. / cf. fr. ascension, lat. ascensio].

8. [MDN '00] ASCENSIUNE s. f. 1. mișcare de jos în sus a unui mobil. 2. urcare, suire (pe un munte); înălțare (cu balonul). 3. (fig.) creștere, dezvoltare. ◊ promovare pe treptele ierarhiei profesionale sau sociale. ◊ proces de cucerire a puterii de către o organizație politică. (< fr. ascension, lat. ascensio)

9. [Șăineanu, ed. VI] ascensiune f. urcare sau suire (într’un balon).

10. [Scriban] *ascensiúne f. (lat. ascénsio, -ónis). Suire, înălțare (pe un munte, cu balonu): a face ascensiunea unuĭ munte.

11. [DOOM 3] ascensiune (desp. -si-u-) s. f., g.-d. art. ascensiunii; pl. ascensiuni

12. [DOOM 2] ascensiune (-si-u-) s. f., g.-d. art. ascensiunii; pl. ascensiuni

13. [MDO] ascensiune (pr. sce); (i-u)

14. [IVO-III] ascensiune, -ni.

15. [GTA] ASCENSIUNE înălțarea în atmosferă a unui balon sau a unei alte aeronave.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] șicanarisi vt [At: (a. 1836) ARH. OLT. X, 133 / Pzi: ~sesc / […]
1. [MDA2] șicanarisi vt [At: (a. 1836) ARH. OLT. X, 133 / Pzi: ~sesc / […]
1. [MDA2] șicanarisi vt [At: (a. 1836) ARH. OLT. X, 133 / Pzi: ~sesc / […]
1. [DEX '09] ȘICANAT, -Ă, șicanați, -te, adj. (Rar) Căruia i se fac șicane; sâcâit, […]
1. [DEX '09] ȘICANATOR, -OARE, șicanatori, -oare, adj. Care șicanează, căruia îi place să sâcâie […]
1. [MDA2] șicanier, ~ă smf, a [At: CONTEMP. 1966, nr. 1033, 1/4 / P: ~ni-er […]
1. [DEX '09] CICHIRGIU, cichirgii, s. m. (Înv.) Cofetar; cel care ducea tăvile cu dulceață […]
1. [MDA2] șicleală sf [At: A V, 15 / Pl: ~ele / E: șicli + […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro