1. [MDA2] aratoriu, ~ie a [At: I. IONESCU, D. 134 / V: arăto~1 / Pl: ~ii / E: fr (instruments) aratoire] (Îvr) 1 (D. unelte) De arat1 (1). 2 Referitor la agricultură.
2. [DN] ARATORIU, -IE adj. (Liv.) Care servește la arat; referitor la agricultură. [Pron. -riu. / cf. fr. aratoire, lat. aratorius].
3. [DEX '09] ARĂTOR, -OARE, arători, -oare, adj. (Rar; despre pământ) Arabil. ♦ (Despre vite) Care se folosește la arat. – Ara + suf. -ător.
4. [MDA2] arător, ~oare [At: ANON. CAR. / V: (îrg) -iu2 / Pl: ~i, ~oare / E: ara4 + -ător] 1 a (Rar; d. pământ) Arabil. 2 a (Îs) Loc ~ Teren arabil (1). 3 a (D. animale) Care trage la plug. 4 sm Plugar.
5. [MDA2] arătoriu1, ~ie a vz aratoriu
6. [MDA2] arătoriu2, ~ie a, sm vz arător
7. [CADE] ARĂTOR adj. sm. 🚜 1 Care ară: boi ~i ¶ 2 Ce se ară: pămînt, loc ~.
8. [DLRLC] ARĂTOR, -OARE, arători, -oare, adj. (Despre pămînt) Arabil. Loc arător. ◊ (Despre vite, rar) Care se întrebuințează la arat, care trage la plug. Vaca cea stearpă și boii arători. ȚICHINDEAL, F. 187.
9. [DLRLC] ARĂTORIU, -IE, arătorii, adj. (Învechit, despre unelte). Care servește la arat sau la alte munci agricole. Specimene de instrumente arătorii. ODOBESCU, S. I 480.
10. [DLRM] ARĂTOR, -OARE, arători, -oare, adj. (Despre pămînt) Arabil. ♦ (Despre vite) Care se întrebuințează la arat. – Lat. aratorius.
11. [DLRM] ARĂTORIU, -IE, arătorii, adj. (Înv., despre unelte) Care servește la arat sau la alte munci agricole. – După fr. aratoire.
12. [Șăineanu, ed. VI] arător a. 1. care ară (vită); 2. de arat (loc).
13. [DOOM 3] arător (rar) adj. m., pl. arători; f. sg. și pl. arătoare
14. [DOOM 2] arător (rar) adj. m., pl. arători; f. sg. și pl. arătoare
15. [DER] arător (arătoare), adj. – 1. Arabil, bun de arat. – 2. (S. m.) Plugar. Lat. ărātor (REW 600; DAR); cf. it. aratore, cat., sp., port. arador. S-a confundat în rom. cu lat. aratorius, care a avut același rezultat. Cf. ara.
16. [DRAM 2021] arător, -oare, adj. (rar) (ref. la teren) Arabil: „…iar Michail a dat un intravilan cu patru pământe arătoare” (Mihaly, 1900: 395; dipl. 165). – Din ara „a face brazde cu plugul” + suf. -ător (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL