Definiție și ce înseamnă arahnidă

1. [DEX '09] ARAHNIDĂ, arahnide, s. f. (La pl.) Clasă de animale din încrengătura artropodelor, cu corpul format dintr-un cefalotorace cu șase perechi de apendice și din abdomen; (și la sg.) animal care face parte din această clasă. – Din fr. arachnide.

2. [MDA2] arahnidă sf [At: CADE / V: -id sn / Pl: ~de / E: fr arachnide] 1 (Lpl) Clasă de nevertebrate, artropode terestre, cu corpul format din cefalotorace cu șase perechi de apendice și din abdomen, din care fac parte păianjenul, scorpionul etc. 2 (Lsg) Animal din clasa arahnidelor (1).

3. [DLRLC] ARAHNIDĂ, arahnide, s. f. (La pl.) Clasă de animale nevertebrate din încrengătura artropodelor (cuprinzînd păianjenii, scorpionii etc.), cu respirație traheeană sau pulmonară, cu sistem nervos concentrat în mase ganglionare și cu organe de tact foarte dezvoltate; (la sg.) animal făcînd parte din această clasă.

4. [DLRM] ARAHNIDĂ, arahnide, s. f. (La pl.) Clasă de animale nevertebrate din încrengătura artropodelor; (la sg.) animal care face parte din această clasă. – Fr. arachnide.

5. [MDA2] arahnid sn vz arahnidă

6. [DN] ARAHNIDE s.f.pl. Clasă de animale nevertebrate, cuprinzînd păianjenii, scorpionii etc.; (la sg.) animal din această clasă. [Sg. arahnidă. / < fr. arachnides, cf. gr. arachne – păianjen].

7. [MDN '00] arahnide s. f. pl. Clasă de artropode terestre: păianjenii, scorpionii, acarienii. (< fr. arachnides)

8. [Scriban] *arahníd și aracnid n., pl. e (d. vgr. aráhne, painjin, și eidos, aspect). Zool. Animal articulat care are antene și patru părechĭ de picioare (ca painjinu, parazitu rîiĭ, scorpia, căpușa) saŭ maĭ multe (ca scolopendra ș. a.). Arahnidele-s vecine cu insectele și crustaceele.

9. [DOOM 3] arahnidă (animal) s. f., g.-d. art. arahnidei; pl. arahnide

10. [DOOM 2] arahnidă (animal) s. f., g.-d. art. arahnidei; pl. arahnide

11. [MDO] arahnidă, pl. arahnide

12. [IVO-III] arahnidă, -de.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] mormânjeală sf [At: TDRG / Pl: nct / E: mormânji + -eală] 1 […]
1. [MDA2] mormânji vt [At: TDRG / Pzi: ~jesc / E: ns cf morânci, mânji] […]
1. [DEX '09] MORMÂNTAL, -Ă, mormântali, -e, adj. 1. De mormânt. ◊ Tăcere (sau liniște) […]
1. [DEX '09] MORMĂI, mormăi, vb. IV. Intranz. 1. (Despre urși) A scoate sunete scurte […]
1. [DEX '09] MORMĂIALĂ, mormăieli, s. f. Mormăit1. [Pr.: -mă-ia-] – Mormăi + suf. -eală. […]
1. [DEX '09] MORMĂIRE, mormăiri, s. f. Acțiunea de a mormăi și rezultatul ei. – […]
1. [DEX '09] MORMĂIT2, -Ă, mormăiți, -te, adj. (Despre cuvinte, sunete) Rostit încet și nedeslușit; […]
1. [MDA2] mormăitor, ~oare a [At: LB / V: ~rnă~, murmui~ / P: ~mă-i~ / […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro