Definiție și ce înseamnă aragaz

1. [DEX '09] ARAGAZ, (2) aragazuri, s. n. 1. Gaz lichefiat conținând 90% butan, păstrat sub presiune în butelii speciale și folosit drept combustibil pentru uz casnic. 2. Mașină de gătit sau reșou care folosește acest combustibil. ♦ P. ext. Mașină de gătit sau reșou care folosește curent electric. – A. R. [= Astra Română][1] + gaz.

2. [MDA2] aragaz sn [At: IONESCU-MUSCEL, FIL. 268 / Pl: ~uri / E: A(stra) R(omână) + a + gaz] 1 Gaz petrolier lichefiat folosit drept combustibil. 2 (Înv; șîs) Mașină de ~ Mașină de gătit la care se folosește aragaz (1).

3. [DEX '98] ARAGAZ, (2) aragazuri, s. n. 1. Gaz lichefiat conținând 90% butan, păstrat sub presiune în butelii speciale și folosit drept combustibil pentru uz casnic. 2. Mașină de gătit sau reșou care folosește acest combustibil. – A.R. [=Astra Română] + gaz.

4. [DLRLC] ARAGAZ, (2) aragazuri, s. n. 1. Numele curent al unui amestec de gaze lichefiate, care, comprimat în butelii speciale, este folosit drept combustibil în locuințe, ateliere, laboratoare etc. 2. Mașină de gătit sau reșou care folosește acest combustibil.

5. [DLRM] ARAGAZ, (2) aragazuri, s. n. 1. Amestec de gaze lichefiate comprimat în butelii speciale, folosit drept combustibil. 2. Mașină de gătit sau reșou care folosește acest combustibil. – Din inițialele A.R. [= Astra Romînă] + gaz.

6. [DN] ARAGAZ s.n. 1. Amestec de gaze lichefiate, folosit drept combustibil comprimat în butelii speciale. 2. Mașină de gătit, reșou la care se folosește acest combustibil. [Pl. -zuri, -ze. / < A(stra) R(omînă) + gaz – nume comercial].

7. [MDN '00] ARAGAZ s. n. 1. amestec de gaze petroliere (butan, propan) cu etan, pentan etc. lichefiate, folosit drept combustibil comprimat în butelii speciale. 2. mașină de gătit, reșou la care se folosește acest combustibil. (< A/stra/ R/omână/ + gaz)

8. [DOOM 3] aragaz s. n., (mașini de gătit) pl. aragaze

9. [DOOM 2] !aragaz s. n., (sobe) pl. aragaze

10. [Argou] aragaz, aragaze s. n. (adol.) băiat grăsuț / sedentar / stângaci

11. [Argou] aragaz cu patru ochi expr. (adol., glum.) ochelarist, persoană care poartă ochelari de vedere

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] mormânjeală sf [At: TDRG / Pl: nct / E: mormânji + -eală] 1 […]
1. [MDA2] mormânji vt [At: TDRG / Pzi: ~jesc / E: ns cf morânci, mânji] […]
1. [DEX '09] MORMÂNTAL, -Ă, mormântali, -e, adj. 1. De mormânt. ◊ Tăcere (sau liniște) […]
1. [DEX '09] MORMĂI, mormăi, vb. IV. Intranz. 1. (Despre urși) A scoate sunete scurte […]
1. [DEX '09] MORMĂIALĂ, mormăieli, s. f. Mormăit1. [Pr.: -mă-ia-] – Mormăi + suf. -eală. […]
1. [DEX '09] MORMĂIRE, mormăiri, s. f. Acțiunea de a mormăi și rezultatul ei. – […]
1. [DEX '09] MORMĂIT2, -Ă, mormăiți, -te, adj. (Despre cuvinte, sunete) Rostit încet și nedeslușit; […]
1. [MDA2] mormăitor, ~oare a [At: LB / V: ~rnă~, murmui~ / P: ~mă-i~ / […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro