1. [DEX '09] APELPISIE, apelpisii, s. f. (Înv.) Stare de deznădejde, de disperare sau de exasperare. – Din ngr. apelpisia.
2. [MDA2] apelpisie sf [At: CANTEMIR, IST. 80 / Pl: ~ii / E: ngr απελπισία] (îvr) Apelpiseală.
3. [CADE] ‡APELPISIE sf. Supărare, desnădejde: mergi cu dînsa, mă tem să nu cadă în ~ (ALECS.) [ngr. άπελπισία].
4. [DEX '98] APELPISIE, apelpisii, s. f. (Înv.) Stare de deznădejde, de desperare sau de exasperare. – DIn ngr. apelpisía.
5. [DLRLC] APELPISIE s. f. (Învechit) Stare de deznădejde, exasperare. N-o lăsa singură... mă tem să nu cadă în apelpisie. ALECSANDRI, T. 1278.
6. [DLRM] APELPISIE, apelpisii, s. f. (Înv.) Stare de deznădejde; exasperare. – Ngr. apelpisia.
7. [Șăineanu, ed. VI] apelpisie f. desperare (învechit): în starea de apelpisie în care m’aflu FIL.
8. [Scriban] apelpisíe f. (ngr. apelpisia). Sec. 19. Desperare.
9. [DOOM 3] apelpisie (înv.) s. f., art. apelpisia, g.-d. art. apelpisiei; pl. apelpisii, art. apelpisiile (desp. -si-i-)
10. [DOOM 2] apelpisie (înv.) s. f., art. apelpisia, g.-d. art. apelpisiei; pl. apelpisii, art. apelpisiile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL