1. [DEX '09] ANIMALIC, -Ă, animalici, -ce, adj. De animal, specific animalelor. ♦ Exclusiv fiziologic; p. ext. (despre atitudinea, comportarea oamenilor) ca de animal, brutal, bestial, josnic. – Animal + suf. -ic. Cf. germ. animalisch.
2. [MDA2] animalic, ~ă a [At: MAIORESCU, CR. I, 52 / Pl: ~ici, ~ice / E: animal + -ic] 1-2 Care aparține animalelor (1-2). 3-4 Specific animalelor (1-2). 5-6 Referitor la animale (1-2). 7 Exclusiv fiziologic. 8 (Pex; d. comportamentul oamenilor) Bestial.
3. [CADE] *ANIMALIC adj. 1 De animal: produse ~e ¶ 2 Ce stă în legătură cu manifestațiunile primitive ale vieții: instict ~; apucături ~e.
4. [DLRLC] ANIMALIC, -Ă, animalici, -e, adj. De animal; provocat și condiționat de instinct, exclusiv fiziologic; fig. în stare de înapoiere, mizerabil. ♦ Brutal, josnic. Porniri animalice.
5. [DLRM] ANIMALIC, -Ă, animalici, -e, adj. De animal, exclusiv fiziologic; fig. în stare de înapoiere, mizerabil; brutal, josnic. – Din animal2 + suf. -ic.
6. [DN] ANIMALIC, -Ă adj. Care este în legătură cu animalele, propriu animalelor; josnic, brutal, degradant, inuman. [Cf. germ. animalisch].
7. [MDN '00] ANIMALIC, -Ă adj. 1. specific animalelor. 2. (fig.) josnic, brutal, inuman. (< germ. animalisch)
8. [Scriban] *animálic, -ă adj. (d. animal; germ. animalisch). De animal. Dobitocesc, abrutizat: viață animalică. Adv. Dobitocește.
9. [DOOM 3] animalic adj. m., pl. animalici; f. animalică, pl. animalice
10. [DOOM 2] animalic adj. m., pl. animalici; f. animalică, pl. animalice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL