1. [MDA2] aliere sf [At: IOANOVICI, TEHN. 197 / P: a-li-e~ / V: ~lia~ / Pl: ~ri / E: alia] 1 Încheiere a unui tratat de alianță. 2 Înțelegere între două sau mai multe grupuri în vederea realizării unui interes comun Si: coalizare. 3 (Frm) Intrare în legături de rudenie Si: (pfm) încuscrire. 4 Proces tehnologic prin care sunt topite și amestecate anumite metale sau anumite metale cu metaloizi, în scopul obținerii unui aliaj (2).
2. [DEX '09] ALIA, aliez, vb. I. 1. Refl. A încheia un tratat de alianță. ♦ A se înțelege cu cineva, a se coaliza în vederea unei acțiuni comune. 2. Tranz. A topi laolaltă anumite metale sau anumite metale cu metaloizi pentru a obține un aliaj. [Pr.: -li-a] – Din fr. allier.
3. [MDA2] alia vtr [At: NEGRUZZI, S. I, 277 / P: a-li-a / Pzi: ~iez / E: fr allier] 1 vr A încheia un tratat de alianță. 2 vr A se înțelege cu cineva în vederea unei acțiuni comune Si: a se coaliza. 3 vr (Iuz) A se întruni. 4 vr (Frm) A intra în raport de rudenie cu cineva prin căsătorie. Si: (pfm) a se încuscri. 5 vt A topi laolaltă anumite metale sau anumite metale cu metaloizi pentru a obține un aliaj.
4. [MDA2] aliare sf vz aliere
5. [CADE] *ALIA (aliez) I. vb. tr. 1 A lua pe cineva de partea lui, a-l face tovarăș la o anumită faptă: și-a aliat la acțiunea lui oameni care-și schimbă repede părerile ¶ 2 A pune un lucru lîngă altul, a le face să meargă împreună: ați voit să arătați că aliați morala și politica cu științele exacte (I.-GH.). II. vb. refl. 1 A se uni în vederea unei acțiuni publice (vorb. de două sau mai multe State): Ștefan cel Mare a dat sfat fiului său și boierilor să se alieze totdeauna cu Turcii; vorb. de grupări politice: naționaliștii s’au aliat cu țărăniștii ¶ 2 A se întovărăși cu cineva: cei răi se aliază totdeauna contra celor buni ¶ 3 A se face rudă cu cineva prin căsătorie: s’a aliat cu una din cele mai vechi familii ale boierimei noastre ¶ 4 A fi împreună, a se uni (vorb. de însușiri sufletești): nu totdeauna superioritatea minții se aliază cu aceea a inimii ¶ 5 ⚒ A se combina prin topire (vorb. de metale): nu toate metalele se pot ~ între ele [fr.].
6. [DLRLC] ALIA, aliez, vb. I. 1. Refl. (Despre popoare, state sau conducătorii lor) A încheia un tratat de alianță. Dimitrie Cantemir... se alie cu Petru a Rusiei. NEGRUZZI, S. I 277. 2. Tranz. (Metalurgie) A topi laolaltă două sau mai multe metale, sau anumite metale cu metaloide, pentru a obține un amestec cu proprietăți speciale. – Pronunțat: -li-a.
7. [DLRM] ALIA, aliez, vb. I. 1. Refl. A încheia un tratat de alianță. 2. Tranz. A topi laolaltă anumite metale sau anumite metale cu metaloizi, pentru a obține un aliaj. [Pr.: -li-a] – Fr. allier.
8. [DN] ALIA vb. I. 1. refl. A se uni printr-un tratat de alianță. ♦ A se alătura unei idei. ♦ A se înrudi cu cineva printr-o căsătorie. 2. tr. A topi împreună anumite metale sau metale cu metaloizi în vederea obținerii unui aliaj. [Pron. -li-a, p. i. 4 -iem, ger. -iind. / < fr. allier, cf. lat. alligare – a lega de].
9. [MDN '00] ALIA vb. I. refl. a se uni printr-un tratat de alianță. ◊ a se alătura unei idei. ◊ a se înrudi prin căsătorie. II. tr. a topi împreună anumite metale (cu metaloizi), pentru un aliaj. (< fr. allier)
10. [Șăineanu, ed. VI] alià v. 1. a amesteca, a combina: a alia arama cu aur; 2. fig. a uni, a împreuna.
11. [Scriban] *aliéz v. tr. (fr. allier, d. lat. alligare, a lega. V. aleg 1). Amestec, combin: a alia aur cu argint. V. refl. Mă confederez. Mă căsătoresc.
12. [DOOM 3] +alia2 (a se ~) (desp. -li-a) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă aliez (desp. -li-ez), 3 se aliază, 1 pl. ne aliem; conj. prez. 1 sg. să mă aliez, 3 să se alieze; imper. 2 sg. afirm. aliază-te; ger. aliindu-mă (desp. -li-in-)
13. [DOOM 3] alia1 (a ~) (desp. -li-a) vb., ind. prez. 1 sg. aliez (desp. -li-ez), 3 aliază, 1 pl. aliem; conj. prez. 1 sg. să aliez, 3 să alieze; ger. aliind (desp. -li-ind)
14. [DOOM 2] alia (a ~) (-li-a) vb., ind. prez. 3 aliază, 1 pl. aliem (-li-em); conj. prez. 3 să alieze; ger. aliind (-li-ind)
15. [MDO] alia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. aliază, 1 pl. aliem, ger. aliind)
16. [IVO-III] aliez, -liază 3, -liam 1 imp., -liind ger., -liere inf. s.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL