Definiție și ce înseamnă adjectivare

1. [DEX '09] ADJECTIVARE, adjectivări, s. f. (Rar) Adjectivizare. – V. adjectiva.

2. [MDA2] adjectivare sf [At: DEX2 / Pl: ~vări / E: adjectiva] (Grm) Transformare în adjectiv (1) Si: adjectivizare.

3. [DEX '98] ADJECTIVARE, adjectivări, s. f. Faptul de a (se) adjectiva; adjectivizare. – V. adjectiva.

4. [DEX '09] ADJECTIVA, adjectivez, vb. I. Refl. și tranz. (Gram.; rar) A (se) adjectiviza. – Din adjectiv.

5. [MDA2] adjectiva vtr [At: DEX2/ Pzi: ~vez / E: adjectiv] (Grm) 1-2 A (se) transforma în adjectiv (1) Si: a (se) adjectiviza (1-2).

6. [DEX '96] ADJECTIVA, adjectivez, vb. I. Refl. și tranz. (Gram.) A (se) transforma în adjectiv; a (se) adjectiviza. – Din adjectiv.

7. [DEX-S] ADJECTIVA, adjectivez, vb. I. Refl. și tranz. (Gram.) A (se) transforma în adjectiv; a (se) adjectiviza. – Din adjectiv. – ajectivare s. f.; adjectivat, -ă adj.

8. [MDN '00] ADJECTIVA vb. tr., refl. a (se) transforma, prin conversiune, în adjectiv; a (se) adjectiviza. (< fr. adjectiver)

9. [DOOM 3] adjectivare (rar) s. f., g.-d. art. adjectivării; pl. adjectivări

10. [DOOM 2] adjectivare (rar) s. f., g.-d. art. adjectivării; pl. adjectivări

11. [DOOM 3] adjectiva (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. adjectivez, 3 adjectivează; conj. prez. 1 sg. să adjectivez, 3 să adjectiveze

12. [DOOM 2] adjectiva (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 adjectivează

13. [DTL] ADJECTIVARE (ADJECTIVIZARE) s. f. (< adjectiva < adjectiv + suf. -a): trecere – prin conversiune – a unui substantiv, participiu, gerunziu sau adverb la adjectiv – „Să mai privesc o dată câmpia-nfloritoare,/ Ce zilele-mi copile (”senine și fericite„) și albe le-a țesut” (M. Eminescu); „Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară” („diafană”, „suavă”) – idem; „Din lăstar i-a răspuns un glas stins” (I. Al. Brătescu-Voinești); „Am cutreierat în lung și-n lat locurile cunoscute” (M. Sadoveanu); „...de departe se zăresc rezervoarele enorme și coșurile fumegânde ale rafinăriilor” (Geo Bogza); „De-atuncea are stigletele așa îmbrăcăminte” (M. Sadoveanu); „Vorbitorul aprecia însă asemenea măsuri drept simple paleative”.

14. [DGSSL] ADJECTV(IZ)ARE Tip de schimbare a clasei morfologice a cuvintelor (vezi CONVERSIUNE) al cărui specific este trecerea în clasa adjectivului*. Trecerea este marcată simultan sintactic și morfologic; sintactic, prin apariția în contexte improprii clasei de origine, dar specifice clasei adjectivului, iar morfologic, prin selecția morfemelor de gen, număr și caz impuse prin acord* și prin combinarea cu morfemele de gradare* (ex. femeie suferindă; carte citită; eforturi înzecite: „Zoe, Zoe, fii bărbată!” (Caragiale); „și dacă un albastru cer/ se scurge din morminte / și se preface și se duce / spre deltele mai suse” (N. Stănescu). • Adjectivarea este. în română, un procedeu regulat, gramaticalizat, în cazul participiului, care, exceptând aparițiile din formele verbale compuse*, devine obligatoriu adjectiv, și al numeralului multiplicativ*. Accidental, ca procedeu al limbajului poetic*, orice tip de adjectivare este posibil, mai ales în poezia modernă (vezi N. Stănescu). Vezi CONVERSIUNE. G.P.D.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro