Definiție și ce înseamnă achiu

1. [DEX '09] ACHIU2, achiuri, s. n. (Înv.) 1. Bilă de încercare la jocul de biliard, care urmează să stabilească persoana care începe partida. 2. Tac2. – Din fr. acquit.

2. [DEX '09] ACHIU1, achii, s. m. (Bot.; înv.) Țelină1. – Cf. lat. apium.

3. [MDA2] achiu2 sn [At: CONV. LIT. II, 212 / Pl: ~ri / E: (1) rs ку, pn kij, (2) fr acquit] 1 (Mol; la biliard) Tac. 2 (Mun; înv; îe) A da ~ A da prima lovitură de bilă pentru a hotărî care jucător va începe jocul.

4. [MDA2] achiu1 sni [At: BARCIANU / E: lat apium] (Bot; înv) Țelină (Apium graveolens).

5. [CADE] *ACHIU1 sbst. ⛹ Prima bilă de încercare cu care se începe jocul de biliard și după care trebue să se hotărască care din jucători va juca întîiu: a da ~ [fr. acquit].

6. [CADE] ACHIU2 (pl. -iuri) sm. ⛹ Tac [rus. kij].

7. [DEX '98] ACHIU2, achiuri, s. n. 1. Bilă de încercare la jocul de biliard, care urmează să stabilească persoana care începe partida. 2. Tac2. – Din fr. acquit.

8. [DLRM] ACHIU1 s. m. (Bot.: înv.) Țelină. – Comp. lat. apium.

9. [DLRM] ACHIU2, achiuri, s. n. 1. Bilă de încercare la jocul de biliard, care trebuie să hotărască pe jucătorul care începe jocul. 2. Tac. – Fr. acquit.

10. [MDN '00] ACHIU s. n. 1. bilă de încercare la jocul de biliard, desemnând persoana care începe partida. 2. tac. (< fr. acquit)

11. [Șăineanu, ed. VI] achiu n. 1. bățul de biliard; numit și tac. [Rus. KIĬ (din fr. queue)]; 2. prima bilă de încercare.

12. [Scriban] 1) *achíŭ n., pl. urĭ, rar e (fr. acquit, achitare). La biliard, prima bilă izbită ca să se decidă care jucător va juca întîĭ: a da achiŭ (fr. donner l’acquit).

13. [Scriban] 2) achíŭ n., pl. urĭ, rar e (rus. kiĭ, d. fr. queue, coadă, achiŭ). Mold. Tac, baston de biliard.

14. [DOOM 3] achiu2 (țelină) (înv.) [chiu pron. k’u] s. m., art. achiul; pl. achii, art. achiii (desp. -chi-ii)

15. [DOOM 3] achiu1 (lovitură la biliard; tac) (înv.) s. n., art. achiul; pl. achiuri

16. [DOOM 2] achiu2 (lovitură la biliard, tac) (înv.) s. n., art. achiul; pl. achiuri

17. [DOOM 2] achiu1 [chiu pron. chĭu] (plantă) (înv.) s. m., art. achiul; pl. achii, art. achiii (-chi-ii)

18. [Argou] achiu, -e, achii adj. beat

19. [Argou] a avea achiul expr. (la biliard) a începe jocul, a avea lovitura de deschidere a partidei

20. [Argou] a-i lua (cuiva) achiul expr. (er.) a dezvirgina (pe cineva)

21. [DERC] ACHIU A avea achiul (La jocul biliard) = A începe jocul, a avea lovitura de deschidere a partidei: De data asta, el a avut achiul și a câștigat partida.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro