Termenul „impilare” este un cuvânt arhaic sau rar folosit în limba română, care se referă la actul de a asupri, de a exploata sau de a oprima pe cineva. Impilarea implică tratamente nedrepte, abuzive, și este asociată cu acțiuni de dominare și constrângere exercitate de către o persoană sau o autoritate asupra altor persoane.
Exemple de folosință:
- Istoric: „În perioada feudală, țăranii erau supuși unei impilări severe de către nobili, fiind obligați să plătească impozite exorbitante.”
- Literatură: „Romancierul a descris în detaliu impilarea suferită de eroul său în mâinile unui tiran nemilos.”
- Critică socială: „Articolul denunță impilarea muncitorilor din fabricile clandestine, care sunt forțați să lucreze în condiții inumane.”
- Relații de putere: „Liderul și-a pierdut sprijinul poporului din cauza impilării și a abuzurilor repetate.”
- Politică: „Impilarea minorităților de către regimul autoritar a dus la tensiuni și conflicte interne.”
Aceste exemple arată cum termenul „impilare” este utilizat pentru a descrie acțiuni de asuprire și exploatare în diferite contexte sociale, istorice și politice.