Definiție "Impertinent"

Termenul „impertinent” se referă la o persoană care este lipsită de respect, insolentă sau nepoliticoasă, adesea prin comportament sau remarci care sunt nepotrivite sau sfidătoare. Impertinența implică o atitudine îndrăzneață, care sfidează normele sociale sau respectul cuvenit.

Exemple de folosință:

  1. Comportament: „Studentul a fost impertinent față de profesor, răspunzându-i într-un mod nepoliticos în timpul lecției.”
  2. Dialog: „El a făcut o remarcă impertinentă la adresa șefului său, ceea ce i-a adus o mustrare serioasă.”
  3. Social: „Impertinența sa l-a făcut să fie evitat de colegi, care nu apreciau lipsa lui de respect.”
  4. Descriere: „Copilul a răspuns impertinent când a fost întrebat de ce a întârziat la școală, sfidându-și învățătorul.”
  5. Critică: „Jurnalistul a fost considerat impertinent pentru întrebările sale directe și provocatoare adresate oficialului.”

Aceste exemple arată cum termenul „impertinent” este folosit pentru a descrie comportamente sau remarci care sunt percepute ca fiind nepoliticoase, sfidătoare sau lipsite de respect, fie în context social, fie în interacțiuni profesionale sau personale.

Alte articole interesante...

1. [MDA2] țucălar sm [At: CIAUȘANU, R. SCUT. 89 / Pl: ~i / E: țucal […]
1. [DEX '09] ȚUCĂRĂ adj. (în sintagma) Fasole țucără = soi de fasole cu păstăile […]
1. [MDA2] țudulă sf vz țidulă 2. [Scriban] țudúlă, V. cedulă. 3. [DEX '09] ȚIDULĂ, […]
1. [MDA2] țufircă sf [At: ALR II, 6 420/386 / Pl: ~rce / E: ns […]
1. [MDA2] țuglui sn vz țugui1 2. [DEX '09] ȚUGUI, țuguie, s. n. Vârf de […]
1. [DEX '09] ȚUGUIERE s. f. Faptul de a (se) țuguia. – V. țuguia. 2. […]
1. [DEX '09] ȚUGUIAT, -Ă, țuguiați, -te, adj. Ascuțit, prelungit în formă de țugui. – […]
1. [DEX '09] ȚUGUITURĂ, țuguituri, s. f. (Rar) Țugui. [Pr.: -gu-i-] – Țuguia + suf. […]
Copyright 2024 © Explicativ.ro