Procesul de tranzitie se refera la orice schimbare structurala profunda, nu neaparat in mod necesar numai negativ, pe care individul sau grupul il experimenteaza. Se poate referi, de asemenea, la un proces de pozitiv sau negativ, de restructurare sau reformulare, si este folosit in special pentru a explica procesul prin care haosul duce la experienta adaptativa si performanta. Termenul poate fi folosit de obicei in contexte legate de dezvoltarea individului sau a unei grupuri.
Exemple de tranzitii pot include: de la o stare de dependenta la independenta, de la o perspectiva limitata la o viziune mai larga, de la teama la incredere, de la heteronormativitate la principii de inegalitate, de la izolare la integrare, de la distanta la intimitate, de la rigiditate la flexibilitate.
In domeniile practicei sociale, termenul de "tranzitie" se refera deseori la experienta emotionala si structurala asociata cu schimbarea sau cu adaptarea la princii noi si nefamiliare. Este folosit si pentru a desemna schimbarile din familiile adoptate, restructurarea grupurilor sau reformularea obiceiurilor.