Inhibitii este un termen folosit pentru a descrie tendinta unei persoane de a se retine sau de a inhiba acţiunile, vorbele sau sentimentele, în anumite condiţii. Acestea sunt adesea văzute ca rezultat al anxietăţii sau al unei îngrijorări profunde că anumite acţiuni sau cuvinte ar putea avea rezultate negative, cum ar fi ruşinea sau izolarea socială.
Exemple de folosire a inhibitiei includ imposibilitatea unei persoane de a vorbi în public sau de a pătrunde în anumite contexte sociale, anxietatea sau sentimentul de auto-cenzurare sau sentimentul de uşurare după ce o persoană se retrage sau se retrage din o anumită situaţie sau dialog social.
Unele persoane dezvoltă inhibitii profunde în mod natural, altele încep să le dezvolte din cauza experienţelor neplăcute și poate necesita terapie pentru tratarea acestora. De asemenea, certaine persoane au o tendința de a fi mai inhibate în contexte competitive sau spații publice, deși simt un sentiment de împlinire și relaxare în contexte sociale familiale sau intime.
De obicei, inhibitia poate fi rezolvată prin meditaţie sau prin alte tehnici de relaxare. De asemenea, cererea sprijinului unui consilier sau a unui partener de încredere poate ajuta, deoarece dezvoltarea relaţiilor poate oferi o metodă de ridicare pe termen lung a inhibiilor.
