Definiția: "Cornăit" este un termen învechit din limba română, utilizat pentru a descrie sunetul sau zgomotul produs de corn sau alte instrumente de suflat din alamă sau metal. De asemenea, poate fi folosit în sens figurat pentru a indica sunete sau zgomote puternice și răsunătoare asemănătoare cu sunetul unui corn sau al unui instrument de suflat.
Exemple de folosință:
- "În timpul ceremoniei, sunetul cornelor a anunțat începerea evenimentului." - Aici, "cornelor" se referă la instrumentele de suflat din alamă utilizate pentru a emite sunete specifice la începerea ceremoniei.
- "În acea dimineață liniștită, cântecul cornelor răsună în întreg sat, anunțând ziua de sărbătoare." - Termenul "cornelor" se referă la sunetul instrumentelor de suflat care au fost cântate în sat.
- "Echipa de fotbal a înscris golul câștigător, iar stadionul a răsunat de bucuria fanilor, ca și cum ar fi fost cornăit de zei." - Aici, "cornăit" este folosit în sens figurat pentru a descrie sunetul puternic și răsunător al bucuriei și entuziasmului fanilor.
- "Vântul puternic a adus cu el un sunet cornăit, asemănător cu un concert al naturii." - Termenul "cornăit" se referă la sunetul puternic al vântului care seamănă cu sunetul unui corn sau al unui instrument de suflat.
- "În timpul unei furtuni, fulgerele au fost însoțite de un cornăit înfricoșător al tunetelor." - Aici, "cornăit" indică sunetul puternic și înspăimântător al tunetelor în timpul furtunii.
"Cornăit" este un termen care descrie sunetul specific al unor instrumente de suflat sau sunete puternice și răsunătoare asemănătoare cu sunetul produs de aceste instrumente. Este un cuvânt mai puțin folosit în limba română contemporană, dar poate fi întâlnit în literatura sau discursurile care folosesc expresii tradiționale sau poetice.
