Termenul "servitute" se referă la o obligație legală sau morală pe care o persoană trebuie să o indeplineasca față de altcineva. Servitutea este, de obicei, un angajament legat de proprietate și este folosită pentru a proteja proprietarii de prejudicii sau dezavantaje în cadrul diverselor conflicte de proprietate.

În general, termenul poate fi folosit pentru a se referi la o obligație, o obligație pe care o persoană trebuie să o îndeplinească față de altcineva. Această obligație poate fi de obicei legată de locuință sau de serviciile prestate de un angajat către proprietarul companiei.

Oricum, termenul poate fi folosit și pentru a se referi la obligația unei persoane de a respecta și de a se conforma unei legi sau unor condiții de contract. Pentru exemplu, un contract de aservire poate stipula termeni precum: o persoană trebuie să respecte restricții juridice, poate fi responsabilă pentru orice datorii sau contracte încheiate în numele său, sau persoana trebuie să plătească toate taxele sau penalitățile legale.

Exemple de folosire a conceptului de aservire includ:

• Un angajat care trebuie să respecte restricții legale, termeni și condiții de contract în cadrul unui contract de angajare;
• Un proprietar care trebuie să se conformeze restricțiilor legale asupra proprietății sale;
• Unele persoane trebuie să respecte restricții și legi privind taxele și impozitele pe care le datorează;
• O persoană care trebuie să respecte termenii și condițiile unei tranzacții comerciale;
• Un judecător care trebuie să se conformeze legilor și regulilor privind cazurile și sentințele sale.

Aservirea poate fi, de asemenea, folosită pentru a face referire la situații în care oamenii sunt obligați să facă ceva fără să aibă voința proprie, ceea ce reprezintă o formă de abuz volunțar. De asemenea, aservirea poate fi folosită pentru a descrie un aranjament social sau relațional în care personalitatea unei persoane este efectiv suprimată în favoarea unei alte persoane sau influențe.