La momentul meu de referință în septembrie 2021, definiția din Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX) pentru cuvântul "anatemă" este următoarea:

Anatemă (s.f.) - 1. (În creștinism) Excludere din comuniunea bisericii a unui credincios sau a unui grup de credincioși, ca urmare a unui act considerat grav păcat sau erezie. 2. Blestem, condamnare vehementă sau ostracizare a cuiva.

Exemple de folosire:

• "A fost dată anatema asupra acelui episcop care a căzut în erezie."
• "A primit o anatemă publică din partea comunității pentru acțiunile sale reprobabile."

În sensul creștin, "anatemă" se referă la excluderea unui credincios sau a unui grup de credincioși din comuniunea bisericii ca urmare a unui act considerat grav păcat sau erezie. Aceasta este o formă de condamnare oficială aplicată de autoritățile bisericii și implică izolarea spirituală și socială a persoanei sau grupului afectat.

Pe lângă sensul religios, termenul "anatemă" este folosit și în sensul secular pentru a descrie un blestem sau o condamnare vehementă, precum și pentru a indica ostracizarea cuiva dintr-o comunitate sau societate ca urmare a unui comportament sau acțiuni considerate dezaprobatoare.