Curiozități fascinante despre planeta Venus
Venus, al doilea cel mai apropiat corp ceresc de Soare, este cunoscută ca „geamăna Pământului” datorită dimensiunilor similare, dar condițiile extreme de pe această planetă o fac una dintre cele mai inospitaliere din Sistemul Solar. Totuși, Venus rămâne o sursă de fascinație pentru cercetători. Iată câteva curiozități interesante despre planeta Venus:
Venus este adesea numită „sora geamănă” a Pământului deoarece dimensiunea, densitatea și compoziția sa sunt similare cu cele ale planetei noastre.
Venus este cel mai strălucitor obiect ceresc de pe cer după Soare și Lună. Strălucirea sa intensă provine de la norii care reflectă aproape 70% din lumina solară.
Pe Venus, o zi (durata unei rotații complete în jurul axei sale) durează aproximativ 243 de zile terestre, în timp ce un an (durata unei revoluții complete în jurul Soarelui) durează 225 de zile terestre.
Venus se rotește în sens invers față de majoritatea planetelor. Asta înseamnă că, pe Venus, Soarele răsare la vest și apune la est.
Deși Mercur este mai aproape de Soare, Venus este cea mai fierbinte planetă din Sistemul Solar. Temperatura sa medie este de aproximativ 465°C, suficient pentru a topi plumbul, din cauza efectului de seră extrem.
Atmosfera lui Venus este compusă în principal din dioxid de carbon, cu nori groși de acid sulfuric. Presiunea atmosferică la suprafață este de peste 90 de ori mai mare decât pe Pământ.
Venus este vizibilă pe cer fie la răsărit, fie la apus, fiind cunoscută în multe culturi sub numele de „Steaua dimineții” sau „Steaua serii.”
Spre deosebire de Pământ, Venus nu are sateliți naturali și nici inele.
Suprafața lui Venus este acoperită de vulcani și câmpuri de lavă solidificată. Se crede că planeta are mai mulți vulcani activi decât oricare altă planetă din Sistemul Solar.
În atmosfera superioară a lui Venus, vânturile pot atinge viteze de peste 360 km/h, de 60 de ori mai rapide decât rotația planetei.
Pe Venus, se înregistrează frecvent fenomene de fulgere, mai ales în norii săi densi de acid sulfuric, care creează un mediu extrem de dinamic.
Din cauza condițiilor extreme, sondele trimise pe Venus au o durată de viață extrem de scurtă. Sonda sovietică Venera 13 a rezistat doar 127 de minute înainte de a fi distrusă de temperatură și presiune.
Rotația inversă a lui Venus înseamnă că ea se rotește de la est la vest, o caracteristică unică pe care doar ea și Uranus o împărtășesc în Sistemul Solar.
Norii densi ai lui Venus reflectă lumina solară atât de eficient încât fac planeta să fie vizibilă cu ochiul liber chiar și în timpul zilei.
Suprafața lui Venus prezintă munți înalți, câmpii vaste și câteva depresiuni adânci. Cel mai înalt munte, Maxwell Montes, are o altitudine de aproximativ 11 km.
Unii cercetători cred că Venus ar fi avut oceane cu apă lichidă în trecutul său îndepărtat, dar acestea s-au evaporat din cauza efectului de seră necontrolat.
Agențiile spațiale, precum NASA și ESA, planifică noi misiuni către Venus, inclusiv DAVINCI+ și VERITAS, pentru a studia atmosfera și geologia planetei.
În mitologie, Venus este asociată cu zeița romană a dragostei și frumuseții, echivalentă cu Afrodita în mitologia greacă. Simbolul planetei este utilizat și pentru a reprezenta sexul feminin.
Suprafața lui Venus nu prezintă semne ale mișcărilor plăcilor tectonice, spre deosebire de Pământ, dar există dovezi ale activității vulcanice recente.
Deși Venus este incredibil de ostilă vieții așa cum o cunoaștem, unii cercetători speculează că în atmosfera sa superioară, unde condițiile sunt mai blânde, ar putea exista forme simple de viață microbiană.
Venus este o planetă plină de mistere și contraste, fiind în același timp fascinantă și inospitalieră. Studierea sa nu doar că ne oferă o privire asupra unui alt tip de evoluție planetară, dar ne ajută să înțelegem mai bine condițiile care au modelat planeta noastră. 🌍
