1. Ce înseamnă să ataci un testament?

Atacarea unui testament se referă la contestarea acestuia prin intermediul instanței. Această necesitate apare atunci când cineva consideră că documentul nu reflectă cu adevărat voința defunctului sau că a fost întocmit în condiții nelegale. Procesul poate fi complex și întâmpină dificultăți în dovedirea anumitor situații care au stat la baza legalității acelui testament. De exemplu, se poate invoca faptul că testatorul nu avea discernământul necesar la momentul redactării testamentului sau că a fost supus unor influențe din partea celor care aveau de câștigat de pe urma acestuia. Acestea sunt doar câteva exemple de motive legale, despre care vom discuta mai jos.

2. Motive legale pentru contestarea testamentului

Pentru ca testamentul să poată fi anulat, trebuie să existe motive bine întemeiate. Iată câteva dintre cele mai comune motive legale:

• Lipsa discernământului – Uneori, din cauza vârstei sau a stării de sănătate, persoana care a lăsat testamentul nu a avut capacitatea mentală de a înțelege implicațiile acestuia la momentul redactării. Dacă există suspiciuni legate de starea sa de sănătate mintală sau un istoric medical care demonstrează anumite afecțiuni, se pot aduce dovezi în acest sens.
• Vicierea consimțământului – Atunci când se contestă un testament, un aspect central îl reprezintă evaluarea consimțământului testatorului. Conform articolului 1206 din Codul Civil, consimțământul este viciat atunci când este dat din eroare, surprins prin dol, smuls prin violență sau în caz de leziune. Fiecare dintre aceste situații poate constitui un motiv întemeiat pentru contestarea valabilității testamentului.
  1. Consimțământul viciat prin eroare
     Eroarea se referă la o percepție greșită asupra unor aspecte esențiale ale actului de voință. În cazul unui testament, eroarea poate apărea dacă testatorul a avut o înțelegere greșită cu privire la identitatea beneficiarilor, natura sau valoarea bunurilor transmise. Pentru ca eroarea să constituie un motiv valid de contestare, aceasta trebuie să fie esențială și să fi influențat în mod direct intenția testatorului la momentul întocmirii testamentului.
  2. Consimțământul viciat prin dol
     Dolul se manifestă prin inducerea în eroare a testatorului prin mijloace frauduloase, cu scopul de a obține o anumită dispoziție testamentară. Dolul poate fi exercitat de o persoană care are un interes direct în moștenire și îl influențează pe testator să includă anumite clauze în favoarea sa sau omite să îl informeze pe testator asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie. Exemple de dol includ ascunderea unor informații despre existența unor moștenitori sau prezentarea unor date false despre beneficiari ori despre situația bunurilor. Dacă se poate dovedi dolul, testamentul poate fi anulat cu succes.

În materie testamentară, dolul poate apărea sub formă de captație sau sugestie, manifestându-se prin diverse influențe nepermise asupra testatorului. Captația presupune utilizarea unor manopere înșelătoare pentru a păcăli testatorul și a-l determina să ofere o moștenire pe care, în mod natural, nu ar fi ales să o facă. Sugestia, pe de altă parte, constă în tactici subtile sau influențe nelegitime pentru a planta în mintea testatorului ideea de a lăsa o moștenire unei persoane, idee pe care nu ar fi avut-o în mod spontan. Aceste metode manipulative sunt considerate vicii de consimțământ și pot servi drept bază pentru contestarea testamentului.

• 1. Consimțământul viciat prin violență
     Violența, în contextul viciului de consimțământ, nu se limitează la constrângerea fizică, ci include și presiunea psihologică sau morală exercitată asupra testatorului. Dacă se demonstrează că testatorul a fost obligat, prin amenințări sau intimidare, să întocmească testamentul împotriva voinței sale reale, acesta poate fi declarat nul. Violența trebuie să fie suficient de intensă pentru a afecta liberul arbitru al testatorului.

3. Când și unde poate fi contestat testamentul?

Testamentul poate fi atacat pentru viciile de consimțământ descrise mai sus într-un termen de 3 ani. În cazul nulității absolute a testamentului, acesta poate fi atacat oricând. De obicei, avocatul stabilește care instanță este competentă și unde se poate depune acțiunea de contestare a testamentului. Tot el poate ajuta cu obținerea înscrisurilor doveditoare lipsă și formarea unei strategii pentru a crește șansele de reușită.