Dintre "ta-su" și "tasu", forma corectă și standardizată în limba română este "ta-su", cu cratim.
- "ta-su"
- Este o formă de pronume posesiv care indică o relație de posesie cu "tatăl" într-un context familiar sau informal.
- Semnificație: tatăl persoanei la care se face referire.
- Exemplu: "Oare unde a plecat ta-su?"
- "tasu"
- Această formă nu este corectă și nu este standardizată în limba română.
În concluzie, atunci când doriți să indicați relația de posesie a cuvântului "tată" într-un context familiar sau informal, forma corectă este "ta-su".
