Forma corectă este "învoire." Iată mai multe informații despre acest termen:
- Învoire:
- Învoirea este un substantiv folosit pentru a denumi acordul sau permisiunea pe care o persoană o dă alteia pentru a face ceva sau pentru a permite desfășurarea unei activități. Poate fi considerată un sinonom pentru "permisiune" sau "acord."
- Acest termen se poate referi la actul de a se înțelege sau de a se pune de acord cu privire la ceva, precum și la actul de a acorda permisiunea pentru ceva anume.
Exemplu de utilizare corectă:
- "Am cerut învoirea șefului pentru a lua o zi liberă."
Termenul "învoire" este forma corectă în limba română pentru a se referi la acordul sau permisiunea acordată cuiva. "Învoiala" nu este un cuvânt corect pentru a exprima acest sens.