Definitii

[DOR] apostrofic adj. m., pl. apostrofici; f. sg. apostrofică, pl. apostrofice[1] Sursă: DEX online sub […]

[DE] APOSTU, George (1934-1986, n. Stănișești, jud. Bacău), sculptor român. Lucrări în piatră și lemn, […]

1. [MDA2] apotecar sm [At: CANTEMIR, IST. 8 / V: -tic-, potic- / Pl: ~i […]

1. [DN] APOTECIE s.f. (Biol.) Organ reproducător în formă de cupă la ascomicete și licheni, […]

1. [DEX '09] APOTEMĂ, apoteme, s. f. Segment de dreaptă care unește centrul unui poligon […]

1. [DEX '09] APOTEOTIC, -Ă, apoteotici, -ce, adj. (Rar) De apoteoză, care constituie o apoteoză. […]

1. [MDA2] apoteozat2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: apoteoza] […]

[DTM] apotome (cuv. gr. ἀποτομή, „parte decupată”, „secțiune”, „tăietură”), termen grecesc din antichitate, desemnând raportul […]

1. [DN] APOTROPEU s.n. Talisman sau orice mijloc inspirat de superstiție pentru îndepărtarea relelor. [Pl. […]

[MDN '00] APOTROPISM s. n. curbare a plantelor contrară direcției factorului de excitație. (< fr. […]

[DTL] APOZARE s. f. (< apoza < fr. apposer): punere, așezare a unui cuvânt în […]

[MDN '00] APOZEMĂ s. f. decocție, infuzie de substanțe vegetale la care s-au adăugat unele […]

[MDN '00] APOZIMAZĂ s. f. component proteic termolabil al zimazei, enzimă care produce fermentația alcoolică. […]

1. [DEX '09] APOZITIV, -Ă, apozitivi, -e, adj. (Gram.) Apozițional. – Din fr. appositif. 2. […]

1. [DEX '09] APOZIȚIE, apoziții, s. f. 1. (Gram.) Atribut, de obicei substantiv, care se […]

1. [DEX '09] APOZIȚIONAL, -Ă, apoziționali, -e, adj. (Gram.) Cu valoare de apoziție; apozitiv. [Pr.: […]

1. [DEX '09] APOZIȚIE, apoziții, s. f. 1. (Gram.) Atribut, de obicei substantiv, care se […]

[MDA2] sex-appeal sns [At: FLACĂRA, 1969, nr. 2, 12 / P: sexapil / E: eg […]

[DE] APPEL [apél], Paul Émile (1855-1930), matematician francez. Prov. univ. la Paris Contribuții în mecanică, […]

1. [DEX '09] APELANT, -Ă, apelanți, -te, s. m. și f. (Jur.) Persoană care a […]

« 1 … 5.981 5.982 5.983 … 6.576 »