Definitii

1. [DEX '09] ÎNTĂRÂTA, întărât, vb. I. 1. Tranz. A aduce pe cineva în stare […]

1. [DEX '09] ÎNTĂRA vb. I v. întărâta. 2. [DEX '09] ÎNTĂRÂTA, întărât, vb. I. […]

1. [DEX '09] ÎNTĂRA vb. I v. întărâta. 2. [DEX '09] ÎNTĂRÂTA, întărât, vb. I. […]

1. [DEX '09] ÎNTĂRA vb. I v. întărâta. 2. [DEX '09] ÎNTĂRÂTA, întărât, vb. I. […]

1. [DEX '09] ÎNTĂRIRE, întăriri, s. f. Acțiunea de a (se) întări și rezultatul ei. […]

1. [DEX '09] ÎNTĂRITOR, -OARE, întăritori, -oare, adj. (Despre medicamente) Care dă puteri, care fortifică […]

1. [DEX '09] ÎNTĂRITURĂ, întărituri, s. f. 1. Loc fortificat, fortificație; p. gener. orice sistem […]

1. [DEX '09] ÎNTĂRNIȚA, întărnițez, vb. I. (Reg.) Tranz. A pune tarnița pe cal, pe […]

1. [DEX '09] ÎNTĂRNIȚA, întărnițez, vb. I. (Reg.) Tranz. A pune tarnița pe cal, pe […]

1. [DEX '09] ÎNTĂRNIȚAT, -Ă, întărnițați, -te, adj. (Reg.; despre cai, măgari și catâr) Cu […]

1. [MDA2] întăroșa vi [At: PALIA (1581), 155/7 / Pzi: ~șez / E: în- + […]

1. [DEX '09] ÎNTĂRÂTARE, întărâtări, s. f. Acțiunea de a (se) întărâta; iritare; surescitare; agitație, […]

1. [DEX '09] ÎNTĂRÂTAT, -Ă, întărâtați, -te, adj. Iritat, surescitat, agitat; înfuriat. [Var.: întărtat, -ă […]

1. [MDA2] întărâtăcios, ~oasă a [At: DA ms / Pl: ~oși, ~oase / E: întărâta […]

[DAR] întărâtăciune s.f. (reg., înv.) întărâtare. Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

1. [MDA2] întărâtătură sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: întărâta + -ură] […]

[DAR] înuni, înunesc, vb. IV (înv.) a (se) strânge laolaltă, a (se) aduna, a (se) […]

1. [Scriban] înurghisésc, V. urghisesc. 2. [Scriban] urgisésc v. tr. (d. urgie, după ngr. orgizo, […]

1. [DEX '09] ÎNVECHI, învechesc, vb. IV. Refl. A deveni vechi; a se uza, a […]

1. [DEX '09] ÎNVECHIRE s. f. Acțiunea de a se învechi. – V. învechi. 2. […]

« 1 … 3.186 3.187 3.188 … 6.576 »