1. [MDA2] bisel sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr bissel] Dispozitiv la osiile unor locomotive, ce permite înscrierea în curbe.
2. [DEXI] bisel s.n. Dispozitiv folosit la osiile unor locomotive, care ajută la înscrierea în curbe și care este format dintr-un cadru triunghiular articulat la un capăt pe șasiul locomotivei, iar cu capătul celălalt fixat pe o osie alergătoare. • pl. -uri. /<fr. bissel; cf. nm. pr. Levi Bissel, inginer american.
3. [DN] BISEL s.n. Dispozitiv folosit la osiile unor locomotive, care ajută la înscrierea lor în curbe. [< fr. bissel].
4. [MDN '00] BISEL s. n. dispozitiv la osiile unor locomotive, la înscrierea în curbe. (< fr. bissel)
5. [DOOM 3] bisel s. n., pl. biseluri
6. [DOOM 2] bisel s. n., pl. biseluri
7. [DE] BÍSEL (< fr. {i}; {s} Bissel) s. n. Dispozitiv de însciere în curbe a locomotivelor de viteză mijlocie, format dintr-un cadru triunghiular articulat la un capăt la șasiul locomotivei, iar cu capătul celălalt rezemat pe o osie alergătoare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL