1. [DEX '09] BIOGEOCHIMIE s. f. Ramură a geochimiei care studiază compoziția chimică a biosferei. [Pr.: bi-o-ge-o-] – Din fr. biogéochimie.
2. [MDA2] biogeochimie sf [At: DEX2 / P: bi-o-ge-o~ / Pl: ~ii / E: fr biogéochimie] Ramură a geochimiei care studiază compoziția chimică a biosferei (2).
3. [DEXI] biogeochimie s.f. Ramură a geochimiei care se ocupă cu studiul compoziției chimice a biosferei. • sil. bi-o-ge-o-. g.-d. -iei. /<fr. biogéochimie.
4. [DN] BIOGEOCHIMIE s.f. Ramură a geochimiei care studiază elementele chimice ale biosferei. [< fr. biogéochimie].
5. [MDN '00] BIOGEOCHIMIE s. f. ramură a geochimiei care studiază elementele chimice ale biosferei. (< fr. biogéochimie)
6. [DOOM 3] biogeochimie (desp. bi-o-ge-o-) s. f., art. biogeochimia, g.-d. biogeochimii, art. biogeochimiei
7. [DOOM 2] biogeochimie (bi-o-ge-o-) s. f., art. biogeochimia, g.-d. biogeochimii, art. biogeochimiei
8. [DE] BIOGEOCHIMÍE (< germ.) s. f. Ramură a geochimiei care studiază relațiile dintre biosferă și celelalte geosisteme din punct de vedere chimic (compoziția chimică a organismelor și modul de participare a materiei vii și a produselor și de descompunere în procesele de migrație și de acumulare a elementelor chimice din scoarța terestră). Metodele b. sînt folosite și în prospecțiunile zăcămintelor de minerale utile.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL