Definiție și ce înseamnă bergamut

1. [DEX '09] PERGAMUT, -Ă, pergamuți, -te, adj. (În sintagma) Păr pergamut = varietate de păr cu fructe galbene, zemoase și parfumate. Pară pergamută (și substantivat, f.) = fructul varietății de păr descrise mai sus. [Var.: bergamot, -ă, bergamut, -ă adj.] – Din ngr. perghamóto.

2. [MDA2] pergamut, ~ă a [At: CR (1831), 1482/13 / V: (rar) bergamot, be~, (reg) ~mit, ~mot / Pl: ~uți, ~e / E: ngr περγαμότο, fr bergamote] 1 a (Îs) Păr ~ Varietate de păr2 cu fructele galbene, zemoase și parfumate. 2-3 sf, af (Șîs pară ~ă) (Fruct) care aparține varietății de păr2 descrise mai sus Si: pară pergheșă.

3. [DEX '09] BERGAMOT, -Ă adj. v. pergamut.

4. [DEX '09] BERGAMUT, -Ă adj. v. pergamut.

5. [MDA2] bergamot, ~ă a, smf vz pergamut

6. [MDA2] bergamut, ~ă a, smf vz pergamut

7. [MDA2] pargamit, ~ă a vz pergamut

8. [MDA2] pargamut, ~ă a vz pergamut

9. [MDA2] pergamot, ~ă a vz pergamut

10. [DEXI] bergamot, -ă adj. v. pergamut.

11. [DEXI] bergamut, -ă adj. v. pergamut.

12. [DLRLC] BERGAMOTĂ, bergamote, s. f. Numele unui soi de pere de formă rotundă, de culoare galbenă, zemoase și cu gust plăcut. ◊ (Adjectival) Pere bergamote. – Variantă: pergamută s. f.

13. [DLRLC] PERGAMUTĂ s. f. v. bergamotă.

14. [DLRM] BERGAMOTĂ, bergamote, s. f. Numele unui soi de pere de formă rotundă, de culoare galbenă, zemoase și cu gust plăcut. ◊ (Adjectival) Pere bergamote. [Var.: pergamută s. f.] – Fr. bergamote.

15. [DN] BERGAMOTĂ s.f. Varietate de pere zemoase și foarte gustoase. [Var. pergamută s.f. / < fr. bergamote, it. bergamotta < tc. beg-armîdè – pere pentru domnitori].

16. [DN] PERGAMUTĂ s.f. v. bergamotă.

17. [MDN '00] BERGAMOTĂ/PERGAMOTĂ s. f. soi de pere mari, rotunde, galbene, zemoase și aromate. ◊ (adj.) pere ĕ. (< fr. bergamote, it. bergamotta)

18. [MDN '00] PERGAMUTĂ s. f. elem. bergamotă.

19. [Șăineanu, ed. VI] pergamute f. pl. varietate de pere cu gust foarte plăcut și care se topește în gură. [Turc. PERGAMUT].

20. [Scriban] bergamót V. pergamot.

21. [Scriban] pargamút, V. pergamut.

22. [Scriban] pergamót, -ă (it. pergamotto) și pergamút, -ă adj. (turc. perghamut și berghamut, berghamot, d. beg, beĭ, beĭ, domn și armud, pară, adică „pară domnească”; de aicĭ: it. pergamotto și bergamotto, fr. bergamote). Care face pere pergamute: păr pergamut. Pere pergamute, un fel de pere marĭ, parfumate și moĭ (prasade). – Rar bergamot, Vulg. pargamut.

23. [DOOM 3] pergamut adj. m., pl. pergamuți; f. pergamută, pl. pergamute

24. [DOOM 2] !pergamut adj. m., pl. pergamuți; adj. f., s. f. pergamută, pl. pergamute

25. [DOOM 3] pergamută s. f., g.-d. art. pergamutei; pl. pergamute

26. [MDO] bergamotă

27. [DER] bergamotă (-te), s. f. – Varietate de pere. Var. pergamută. Fr. bergamote, din it. bergamotta.

28. [DER] pergamută (-te), s. f. – Varietate de pară. – Var. bergamută, bergamota. Tc. beg armud „varietate de pară”, probabil prin intermediul ngr. περγαμότο, cf. it. bergamotto, fr. bergamote (Șeineanu, II, 291).

29. [DE] BERGAMÓTĂ (< it.) s. f. 1. Fructul bergamotierului (arbore din genul citrus), galben, piriform, cu pulpă acidă din care se extrage acid citric și care conține, în coajă, un ulei esențial foarte parfumat, esența de b. fiind utilizată ca bază a apei de colonie și la parfumarea lichiorurilor. 2. (Și în forma pergamotă) Numele unui soi de pere mari, aproape, rotunde, galbene, zemoase și aromate. ♦ (Adjectival) Pere bergamote.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] directoire sni, ain [At: DER / P: ~toar / E: fr directoire] 1-2 […]
1. [DEX '09] DIRECTORAT, directorate, s. n. Funcția de director2; perioadă cât cineva este director2. […]
1. [DEX '09] DIRECTORAȘ, directorași, s. m. (Depr.) Diminutiv al lui director2. – Director2 + […]
1. [DEX '09] DIRECTORIAL, -Ă, directoriali, -e, adj. Al directorului2, privitor la director2. [Pr.: -ri-al] […]
1. [MDA2] directoriu sn [At: FL (1838), 822/12 / P: ~riu / Pl: ~ii / […]
1. [MDA2] directriță [At: DRAM., ap. DLR ms 187 / V: (îvr) ~ice / Pl: […]
1. [DEX '09] DIRECȚIONARE, direcționări, s. f. Acțiunea de a direcționa. [Pr.: -ți-o-] – V. […]
1. [DEX '09] DIRECȚIONAT, -Ă, direcționați, -te, adj. Care a fost orientat într-un anumit sens. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro