1. [MDA2] bardac, ~ă [At: DRĂGHICI, ap. ȘIO / V: bărdacă sf, băr~, bâr~, bărdace, bârdace, bardaci sm / Pl: ~aci (m), ~ace[1] (f) / E: tc bardak] (Reg) 1-3 sn (Vas mic de pământ sau) cană mică ori (ulcică cu toartă), de obicei, cu gura strâmtă și cu smalț, întrebuințat(ă) la țară Si: bălcă. 4 sn Vas de lemn de formă cilindrică folosit ca unitate de măsură de o oca pentru lichide. 5 sn Conținutul unui bardac (4). 6 sn Vasul împreună cu conținutul. 7 sm (Bot) Varietate de prun. 8 sf Fructul bardacului (7).
2. [DEXI] bardác s.n., s.m. v. bărdacă.
3. [CADE] BARDAC, BĂRDAC I. (pl. -ace) sn. 1 – BĂRDACĂ1: iau bărdacu cu apă proaspătă (JIP.) ¶ 2 Olten. Vas de lemn în care curge rachiul din gurile țevilor de la cazan ¶ 3 Olten. Vas de lemn de formă cilindrică ce seamănă cu o donicioară; e unitatea de măsură pentru lichide (în valoare de o oca) (🖼 376). II. sm. 🌿 Varietate de prun al cărui fruct, bardaca, seamănă cu goldana [tc. bardak].
4. [Scriban] 2) bardác, -ă adj. (d. bardac 1, adică „unflat ca un bardac”, ca turc. bardak eriyi, un fel de prune; sîrb. bardaklija, un fel de prune). Mold. Olt. Se Zice despre un fel de prune cu gît (gîtlănoase) și despre pomiĭ care le produc: perje (prune) bardace, un prun bardac.
5. [Scriban] 1) bardác n., pl. e (turc. bardak, cană; alb. sîrb. bg. bardak, ngr. bardáki). Cănuță saŭ ulcică de băut făcută din lut orĭ și din lemn. – Și bardacă, f. pl. e și bărdăcĭ.
6. [DEX '09] BĂRDAC, (1) bărdace, s. n., (2) bărdaci, s. m. (Reg.) 1. S. n. Donicioară cu o capacitate de circa o oca. 2. S. m. Varietate indigenă de prun. – Din tc. bardák.
7. [DEX '09] BĂRDACĂ, bărdace, s. f. 1. Ulcică smălțuită de pământ (cu toartă). 2. Varietate indigenă de prune, lunguiețe și puțin strangulate spre coadă. – Din bărdac.
8. [MDA2] bardaci sm vz bardac
9. [MDA2] bărdac sn vz bardac
10. [MDA2] bărdacă sf vz bardac
11. [MDA2] bărdace sn vz bardac
12. [MDA2] bărdace sn vz bărdac
13. [MDA2] bârdac sn vz bardac
14. [MDA2] burdac sn vz bardac
15. [DEXI] bardácă s.f. v. bărdacă.
16. [DEXI] bărdac s.n., s.m. v. bărdacă.
17. [DEXI] bărdacă s.f. 1 Vas mic, cilindric, de lut sau de lemn, cu toartă, sau cană, ulcică folosite pentru băut. 2 Vas de lemn de formă cilindrică, folosit ca unitate de măsură pentru lichide, de o oca. ♦ Conținutul unui astfel de vas. ♦ Vasul împreună cu conținutul lui. 3 (bot.) Varietate indigenă de prune lunguiețe și puțin înguste spre coadă. ♦ Fructul acestei varietăți de prune. • pl. -ce. și (pop.) bărdac, bardac s.n., s.m., bardacă s.f. /<tc. bardak.
18. [CADE] BARDACĂ1, BĂRDACĂ (pl. -ace) sn. 1 Vas mic de părnînt, ulcică, cofiță, cană cu toartă de băut apă (🖼 377): se repezi de i aduse și o bărdacă de apă de la izvor (ISP.) ¶ 2 🌿 Prună goldană, prună cu gît, fructul bărdacului [bărdac].
19. [DEX '98] BĂRDAC, (1) bărdace, s. n., (2) bărdaci, s. m. (Reg.) 1. S. n. Donicioară cu o capacitate de circa o oca. 2. Varietate indigenă de prun. – Din tc. bardák.
20. [DLRLC] BARDACĂ s. f. v. bărdacă.
21. [DLRLC] BĂRDAC s. n. v. bărdacă.
22. [DLRLC] BĂRDACĂ, bărdace, s. f. (Munt., Mold.) Cană mică de pămînt, cu toartă, de obicei mai strîmtă la gură și smălțuită, din care se bea de obicei apă, lapte etc. Dac-ar fi cineva să-mi dea și mie... o bărdacă de apă de izvor să beau, ți-aș arăta și eu cine sînt. ISPIRESCU, L. 263. Anca (cu o bărdacă de apă): Ține, Ioane. CARAGIALE, O. I 269. Cînd s-au așezat iar la masă, Abu-Hasan a luat o bărdacă, a umplut-o cu vin. CARAGIALE, O. III 63. – Variante: bardacă (POPESCU, B. IV 138) s. f., (rar) bărdac s. n.
23. [DLRM] BĂRDAC, (1) bărdace, s. n., (2) bărdaci, s. m. 1. Vas de lemn asemănător cu o doniță, folosit uneori ca unitate de măsură pentru lichide. 2. Varietate indigenă de prun. – Tc. bardák.
24. [DLRM] BĂRDACĂ, bărdace, s. f. 1. Cană mică de pămînt cu toartă, din care se bea apă, lapte etc. 2. Varietate indigenă de prune lunguiețe și puțin strangulate spre coadă. – Tc. bardak.
25. [Șăineanu, ed. VI] bardacă f. cană mică, ulcea cu toartă de băut apă. [Turc. BARDAK].
26. [Șăineanu, ed. VI] bardace f. pl. soiu de prune cu gât (Prunus insititia). [Lit. prună în formă de bardacă sau de urcior].
27. [DOOM 3] !bardac1 (prun) (reg.) s. m., pl. bardaci
28. [DOOM 3] !bardac2 (vas) (reg.) s. n., pl. bardace
29. [IVO-III] bardac.
30. [DOOM 3] !bardacă (cană; prună) (reg.) s. f., g.-d. art. bardacei; pl. bardace
31. [DOOM 2] bărdac1 (prun) (reg.) s. m., pl. bărdaci
32. [DOOM 2] bărdacă1/bărdac2 (cană) s. f. / s. n., pl. bărdace
33. [DOOM 2] bărdacă2 (prună) s. f., g.-d. art. bărdacei; pl. bărdace
34. [MDO] bardacă, pl. bardace
35. [DER] bărdacă (-ce), s. f. – 1. Ulcică. – 2. Varietate de prună. – var. bărdac, bardac(ă). Megl. bărdac. Tc. bardak (Moklosich, Fremdw., 77; Șeineanu, II, 38; Lokotsch 230; Ronzevalle 43), cf. cuman. bardac (Kuun 123), bg. bardak. Sensul 2 apare și în tc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL