Definiție și ce înseamnă backhand

1. [DEX '09] BACKHAND, backhanduri, s. n. Partea din afară a rachetei de tenis ținute corect în mână; p. ext. lovitură executată cu această parte a rachetei; rever. [Pr.: bechend] – Din engl. backhand.

2. [MDA2] backhand sn [At: DN3 / P: bec-hend / V: bec-hend / Pl: ~uri / E: eg backhand] 1 Partea din afară a rachetei de tenis ținute corect în mână. 2 (Pex) Lovitură dată cu această parte a rachetei. 3 (Pex) Rever.

3. [DEXI] backhand [’bekhend] s.n. (sport.; în tenis) 1 Partea din afară a rachetei de tenis ținută în mînă. ◆ Ext. Lovitură a mingii care se execută răsucind trunchiul spre stînga, cu ducerea piciorului drept peste cel stîng, urmată de retragerea rachetei spre partea stîngă și înapoi. 2 Rever. • pl. -uri. /<engl. backhand.

4. [DEX '98] BACKHAND s. n. Partea din afară a rachetei de tenis ținute corect în mână; p. ext. lovitură dată cu această parte a rachetei; rever. [Pr.: bechend] – Cuv. engl.

5. [DN] BACKHAND s.n. Lovire a mingii la tenis din rever (2), mîna care ține racheta avînd palma îndreptată spre corp. [Pl. -duri, pron. bec-hend, var. bechend s.n. / < engl. backhand].

6. [MDN '00] BACKHAND BEC-HEND/ s. n. (tenis) lovitură a mingii care se execută răsucind trunchiul spre stânga, cu ducerea piciorului drept peste cel stâng, urmată de retragerea rachetei spre partea stângă și înapoi. (< engl. backhand)

7. [DN] BECHEND s.n. v. backhand.

8. [DOOM 3] backhand (engl.) [pron. bekhend] (desp. back-hand) s. n., pl. backhanduri [pron. bekhenduri]

9. [DOOM 2] backhand (angl.) [pron. bekhend] (back-hand) s. n., pl. backhanduri

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] șicanarisi vt [At: (a. 1836) ARH. OLT. X, 133 / Pzi: ~sesc / […]
1. [MDA2] șicanarisi vt [At: (a. 1836) ARH. OLT. X, 133 / Pzi: ~sesc / […]
1. [MDA2] șicanarisi vt [At: (a. 1836) ARH. OLT. X, 133 / Pzi: ~sesc / […]
1. [DEX '09] ȘICANAT, -Ă, șicanați, -te, adj. (Rar) Căruia i se fac șicane; sâcâit, […]
1. [DEX '09] ȘICANATOR, -OARE, șicanatori, -oare, adj. Care șicanează, căruia îi place să sâcâie […]
1. [MDA2] șicanier, ~ă smf, a [At: CONTEMP. 1966, nr. 1033, 1/4 / P: ~ni-er […]
1. [DEX '09] CICHIRGIU, cichirgii, s. m. (Înv.) Cofetar; cel care ducea tăvile cu dulceață […]
1. [MDA2] șicleală sf [At: A V, 15 / Pl: ~ele / E: șicli + […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro