1. [MDA2] avva sm vz avă2
2. [DEX '09] AVĂ1 s. m. (Rar) Părinte, tată; p. ext. nume dat călugărilor bătrâni. – Din sl. avva.
3. [MDA2] avă3 sm [At: DOSOFTEI, V. S. 56b/24 / V: avvă / Pl: avi / E: ngr αββᾶς] (Înv) 1 Tată. 2 Părinte. 3 Abate Si: avad1 (3). 4 Arhimandrit Si: avad1 (4). 5 Egumen Si: avad1 (3).
4. [DLRLC] AVĂ1 s. m. (Învechit și arhaizant) Abate. Aicea la noi... nu-i ca în țara acestui avă franțuz. SADOVEANU, Z. C. 40.
5. [DLRM] AVĂ1 s. m. (Neobișnuit) Părinte, tată; (prin restricție) nume dat călugărilor bătrîni. – Slav (v. sl. avva < gr.).
6. [DOOM 3] avă1 (părinte) (rar, înv.) s. m.
7. [DOOM 2] avă2 (părinte) (rar) s. m.
8. [DER] ava s. m. – (Înv.) Părinte; titlu onorific al membrilor clerului monastic. Ngr. ἀββᾶς (sec. XVII). Cuvînt cult, nu pare să fi avut circulație populară.
9. [D.Religios] avva subst. invar. v. ava.
10. [D.Religios] abba subst. invar. v. ava.
11. [D.Religios] ava subst. invar. Apelativ cu care se adresează între ei călugării ortodocși. [Var.: avva, abba subst. invar.] – Din ebr. ab, abba „părinte”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL