1. [DEX '09] AUTOEXIGENȚĂ s. f. Exigență manifestată față de propria persoană. [Pr.: a-u-to-] – Auto1- + exigență.
2. [MDA2] autoexigență sf [At: DN3 / P: a-u-to-e~ / Pl: ~țe / E: auto1- + exigență] Exigență manifestată față de propria persoană.
3. [DEX '98] AUTOEXIGENȚĂ s. f. Exigență manifestată de propria persoană. [Pr.: a-u-] – Auto1- + exigență.
4. [DN] AUTOEXIGENȚĂ s.f. Exigență față de propria persoană. [< auto1- + exigență].
5. [MDN '00] AUTOEXIGENȚĂ s. f. exigență față de propria persoană. (< auto1- + exigență)
6. [DCR2] autoexigență s. f. Pretenție față de propria persoană ◊ „Autoexigența – condiție determinantă a actului de creație” Sc. 15 VII 66 p. 4. ◊ „Nu-i rămâne actorului, drept etalon [valoric], decât autoexigența [...] «Am putea vorbi, în ceea ce vă privește, despre o [...] autourmărire continuă și sistematică a creșterilor profesionale?»” I.B. 5 I 74 p. 2; v. și Cont. 10 V 74 p. 4; v. și autocontemplare (1967) (din auto1- + exigență; DEX, DN3)
7. [DOOM 3] autoexigență (desp. a-u-) s. f., g.-d. art. autoexigenței
8. [DOOM 2] autoexigență (a-u-) s. f., g.-d. art. autoexigenței
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL