1. [DEX '09] ASUPRITOR, -OARE, asupritori, -oare, s. m. și f. Persoană care asuprește. ♦ (Adjectival; despre oameni și acțiunile lor) Care asuprește. Măsuri asupritoare. - Asupri + suf. -tor.
2. [MDA2] asupritor, ~oare [At: VARLAAM, C. 383/1 / V: (îrg) -iu / Pl: ~i, ~oare / E: asupri + -(i)tor] 1-2 smf, a (Persoană) care încalcă drepturile cuiva. 3-4 smf, a (Persoană) care nedreptățește. 5 a (Înv; îe) Pricină ~oare Forță majoră. 6 smf Prigonitor. 7 smf Exploatator. 8 smf Constrângător. 9 smf Chinuitor.
3. [CADE] ASUPRITOR, -TOARE adj. sm. f. Care asuprește: de vei avea vecin rău sau vre-un ~, nu purta în contra-i ură (PANN).
4. [DEX '98] ASUPRITOR, -OARE, asupritori, -oare, s. m. și f. Persoană care asuprește. ♦ (Adjectival; despre oameni și acțiunile lor) Care asuprește. Măsuri asupritoare. – Asupri + suf. -tor.
5. [DLRLC] ASUPRITOR, -OARE, asupritor, -oare, s. m. și f. Persoană care asuprește; împilator, prigonitor. V. exploatator. Dacă se înfrățește armata cu norodul, atuncea merge în spulber clasa asupritorilor. SADOVEANU, N. F. 108. ◊ (Adjectival) Măsuri asupritoare.
6. [DLRM] ASUPRITOR, -OARE, asupritori, -oare, s. m. și f. Persoană care asuprește. ♦ (Adjectival) Măsuri asupritoare. – Din asupri + suf. -(i)tor.
7. [Șăineanu, ed. VI] asupritor m. cel ce asuprește: tiran.
8. [Scriban] asupritór, -oáre adj. și s. Care asuprește.
9. [DOOM 3] !asupritor (desp. -su-pri-) adj. m., s. m., pl. asupritori; adj. f., s. f. sg. și pl. asupritoare
10. [DOOM 2] asupritor (-su-pri-) s. m., pl. asupritori
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL