1. [MDA2] artofor sn [At: (a. 1750) IORGA, S. D. XII, 54 / V: (înv) ~iu, ~ion / Pl: ~e, ~i / E: ngr αρτοφόριον] (Înv) 1 sn Vas în care se păstrează anafură. Cf chivot. 2 sm Fabricant de artofore (1).
2. [CADE] ‡ARTOFOR (pl. -oruri) sn., ‡ARTOFORION sbst. ⛪ Vasul pe care se așază pîinea binecuvîntată, artosul (🖼 236) [ngr. άρτοφόριον].
3. [DLRM] ARTOFOR, artofoare, s. n. Vas în care se pune artosul. – Ngr. artoforion.
4. [Șăineanu, ed. VI] artofor n. vasul în care se păstrează artosul. [Gr. mod.].
5. [Scriban] artofór n., pl. oare (ngr. artofóri, d. ártos, pîne, și féro, port). Vasu saŭ masa care ține artosu.
6. [MDA2] artoforion sn vz artofor
7. [MDA2] artoforiu sn vz artofor
8. [DOOM 3] artofor (înv.) s. n., pl. artofoare
9. [DOOM 2] artofor s. n., pl. artofoare
10. [DER] artofor (artofoare), s. n. – Chivot. Ngr. ἀρτοφόριον (Gáldi 154).
11. [D.Religios] artofor s. n. Obiect de cult liturgic așezat pe masa din altar, în care se păstrează sfânta împărtășanie; chivot. [Var.: artoforiu, (înv.) artoforion s. n.] – Din gr. artoforion.
12. [DAR] artofor, artoforuri, s.n. (înv.) vas în care se păstrează pâinea sfințită (artosul)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL