Definiție și ce înseamnă argățesc

1. [DEX '09] ARGĂȚESC, -EASCĂ, argățești, adj. (Rar) De argat, specific argatului. – Argat + suf. -esc.

2. [MDA2] argățesc, ~ească a [At: DDRF / V: (reg) h~ / Pl: ~ești / E: argat + -esc] (Rar) 1 Specific argatului (1). 2 Referitor la argat (1). 3 Al argatului (1).

3. [CADE] ARGĂȚESC adj. De argat: muncă argățească.

4. [DLRLC] ARGĂȚESC, -EASCĂ, argățești, adj. De argat, specific argatului. Muncă argățească.

5. [DLRM] ARGĂȚESC, -EASCĂ, argățești, adj. De argat, specific argatului. – Din argat + suf. -esc.

6. [Scriban] 1) argățésc, -eáscă adj. De argat.

7. [Scriban] 2) argățésc v. intr. Fac slujba de argat.

8. [DEX '09] ARGĂȚI, argățesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Rar) A munci ca argat. – Din argat.

9. [MDA2] argăți [At: PANN, ap. HEM 1572 / V: (reg) h~, hăr- / Pzi: ~țesc / E: argat] (Înv) 1 vi A munci ca argat (1). 2 vi A sluji din greu și aproape pe degeaba în folosul cuiva. 3 vt A folosi pe cineva ca argat (1). 4 vt (Pex) A pune pe cineva la munci grele.

10. [CADE] ARGĂȚI (-ățesc) I. vb. intr. A face slujba de argat, a munci ca argat: el argățea pe la unii și pe la alții, ca să-și cîștige hrana vieții (ISP.). II. vb. tr. A sluji pe cineva ca argat: am venit să te argățesc o lună de zile fără simbrie (GN.).

11. [DLRLC] ARGĂȚI, argățesc, vb. IV. Intranz. A sluji ca argat într-o gospodărie de moșier sau de chiabur. Lazăr Lungu tăcea și se gîndea la ziua cînd primise să argățească din nou Ia chiabur. MIHALE, O. 161. L-au bătut stăpinii pe unde a argățiț. CAMILAR, N. I 19. Stăpîne, mă duc în lume să-mi caut norocul. Destul am argățit. ISPIRESCU, L. 231. Tranz. (Rar) Argății un bogătan Pînă crescut hăietan. CORBEA, A. 7. – Variantă: (regional) hargăți (SBIERA, P. 88) vb. IV.

12. [DLRLC] HARGĂȚI vb. IV v. argăți.

13. [DLRM] ARGĂȚI, argățesc, vb. IV. Intranz. A sluji ca argat. – Din argat.

14. [Șăineanu, ed. VI] argățì v. 1. a lucra în folosul cuiva; 2. fig. a munci fără plată.

15. [DOOM 3] argățesc (rar) adj. m., f. argățească; pl. m. și f. argățești

16. [DOOM 2] argățesc (rar) adj. m., f. argățească; pl. m. și f. argățești

17. [DOOM 3] argăți (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. argățesc, 3 sg. argățește, imperf. 1 argățeam; conj. prez. 1 sg. să argățesc, 3 să argățească

18. [DOOM 2] argăți (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. argățesc, imperf. 3 sg. argățea; conj. prez. 3 să argățească

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] CĂMĂRĂȘIȚĂ, cămărășițe, s. f. 1. Soția cămărașului. 2. (Rar) Îngrijitoare a cămării; […]
1. [DEX '09] CĂMĂTAR, cămătari, s. m. Persoană care dă împrumuturi bănești în schimbul unei […]
[MDA2] cămătarnic sm [At: LB / Pl: ~i / E: cămătar + -nic] (Îvr) Cămătar. […]
[MDA2] cămătaș sm [At: TDRG / Pl: ~ii / E: camătă + -aș] Cămătar. Sursă: […]
1. [MDA2] cămătnicie sf [At: CORESI, ap. HEM 939 / V: cam~[1] / Pl: ~ii […]
1. [DEX '09] CĂMĂTĂREASĂ, cămătărese, s. f. (Rar) Femeie care dă bani cu camătă, care […]
1. [DEX '09] CĂMĂTĂRESC, -EASCĂ, cămătărești, adj. Care este propriu cămătarului, care se referă la […]
1. [DEX '09] CĂMĂTĂREȘTE adv. În felul cămătarilor. – Cămătar + suf. -ește. 2. [MDA2] […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro