1. [DEX '09] ARBORARE, arborări, s. f. Acțiunea de a arbora. – V. arbora.
2. [MDA2] arborare sf [At: DA / Pl: ~rări / E: arbora] 1 Înălțarea unui steag, unui pavilion. 2 (Fig) Etalare ostentativă.
3. [DN] ARBORARE s.f. Acțiunea de a arbora și rezultatul ei. [< arbora].
4. [DEX '09] ARBORA, arborez, vb. I. Tranz. 1. A înălța un steag, un pavilion pe o clădire, pe catargul unei nave etc. 2. A monta catargele unei nave. 3. Fig. A se comporta sau a se îmbrăca cu ostentație. – Din fr. arborer.
5. [MDA2] arbora vt [At: REBREANU, J. 244 / Pzi: ~rez / E: fr arborer, it arborare] 1 A înălța un steag, un pavilion pe o clădire, pe catargul unei nave etc. 2 (Spc) A monta catargele unei nave. 3 (Fig; complementul exprimă ținuta, atitudinea etc.) A etala cu ostentație.
6. [CADE] *ARBORA (-orez) vb. tr. A împlînta, a înfige, a înălța ceva drept ca un arbore; în spec.: ~ un steag, a înălța, a ridica un steag într’un loc [fr.].
7. [DLRLC] ARBORA, arborez, vb. I. Tranz. 1. (Mai ales cu privire la un drapel) A ridica sus, în văzul tuturor; a înfige, a înălța drept. (Refl. pas.) De 1 Mai s-au arborat steaguri. 2. Fig. (Franțuzism) A afișa cu ostentație (o haină, o ținută, o atitudine).
8. [DLRM] ARBORA, arborez vb. I. Tranz. 1. A ridica sus, în văzul tuturor, a înălța (un drapel etc.). 2. Fig. (Franțuzism) A afișa cu ostentație o ținută, o atitudine etc. – Fr. arborer.
9. [DN] ARBORA vb. I. tr. 1. A ridica sus, a înălța drept, a purta (un steag, un pavilion etc.). 2. A monta catargele la bordul unei nave. 3. (Fig.) A afișa ostentativ o ținută, o atitudine etc. [< fr. arborer].
10. [MDN '00] ARBORA vb. tr. 1. a ridica sus, a înălța drept, a purta (un steag, un pavilion etc.). 2. a instala catargele la bordul unei nave. 3. (fig.) a afișa ostentativ o ținută, o atitudine. (< fr. arborer, it. arborare)
11. [Șăineanu, ed. VI] arborà v. a înălța, a desfășura (un stindard).
12. [Scriban] *arboréz v. tr. (fr. arborer, it. arborare). Rîdic, înalț, fixez sus: a arbora un steag.
13. [DOOM 3] arbora (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. arborez, 3 arborează; conj. prez. 1 sg. să arborez, 3 să arboreze
14. [DOOM 2] arbora (a ~) vb., ind. prez. 3 arborează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL