1. [DEX '09] ALĂMIT, -Ă, alămiți, -te, adj. Acoperit sau suflat cu alamă (1). – V. alămi.
2. [MDA2] alămit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: alămi] Alămire.
3. [MDA2] alămit2, ~ă a [At: TEODORESCU, P. P. 298 / Pl: ~iți, ~e / E: alămi] Acoperit cu alamă.
4. [DLRLC] ALĂMIT, -Ă, alămiți, -te, adj. (Rar) Acoperit sau suflat cu un strat de alamă; ferecat cu alămuri. Paloșe ascuțite... pistoale alămite Cu mușamale-nvelite. TEODORESCU, P. P. 298.
5. [DLRM] ALĂMIT, -Ă, alămiți, -te, adj. Acoperit sau suflat cu alamă. – V. alămi.
6. [DEX '09] ALĂMI, alămesc, vb. IV. Tranz. A acoperi sau a sufla un obiect cu un strat de alamă (1). – Din alamă.
7. [MDA2] alămi vt [At: DA / Pzi: ~mesc / E: alamă] A acoperi un obiect cu un strat subțire de alamă Si: (reg) alămui.
8. [DLRLC] ALĂMI, alămesc, vb. IV. Tranz. A acoperi sau a sufla (un obiect) cu un strat subțire de alamă.
9. [DLRM] ALĂMI, alămesc, vb. IV. Tranz. A acoperi sau a sufla un obiect cu alamă. – Din alamă.
10. [DOOM 3] alămi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. alămesc, 3 sg. alămește, imperf. 1 alămeam; conj. prez. 1 sg. să alămesc, 3 să alămească
11. [DOOM 2] alămi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. alămesc, imperf. 3 sg. alămea; conj. prez. 3 să alămească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL