Definiție și ce înseamnă altruism

1. [DEX '09] ALTRUISM s. n. Atitudine morală sau dispoziție sufletească a celui care acționează dezinteresat în favoarea altora; doctrină morală care preconizează o asemenea atitudine. – Din fr. altruisme.

2. [MDA2] altruism sn [At: KLOPȘTOCK, F. 126 / Pl: ~e / E: fr altruisme] (În opoziție cu egoism) 1 Înclinare de a ajuta pe altul, de a se jertfi pentru aproapele său, pornire generoasă. 2 (Flz) Doctrină morală care preconizează o asemenea atitudine.

3. [CADE] *ALTRUISM sn. 🦉 Însușirea de a fi bun cu alții, de a ajuta pe alții, pornire desinteresată [fr.].

4. [DLRLC] ALTRUISM s. n. (în opoziție cu egoism) Dispoziție de a acționa dezinteresat, trecînd peste interesele personale, în favoarea altor oameni sau a întregii colectivități. Fondul literaturii adevărate nu e de loc egoismul, ci altruismul cel mai larg și mai simpatic. IONESCU-RION, C. 105.

5. [DLRM] ALTRUISM s. n. Dispoziție sufletească de a acționa dezinteresat în favoarea altora. – Fr. altruisme.

6. [DN] ALTRUISM s.n. Atitudine binevoitoare și dezinteresată manifestată în favoarea altora. [< fr. altruisme, cf. lat. alter – altul].

7. [MDN '00] ALTRUISM s. n. atitudine binevoitoare și dezinteresată în favoarea altora; principiu etic preconizând asemenea atitudine. (< fr. altruisme)

8. [Șăineanu, ed. VI] altruism n. dispozițiune binevoitoare pentru alții (în filozofia pozitivistă).

9. [Scriban] *altruízm n., pl. e (fr. altruisme, d. autrui, altu, după lat. alter, altu). Calitatea de a fi bun p. alțiĭ, de a fi dezinteresat, milă. V. egoizm.

10. [DOOM 3] altruism s. n.

11. [DOOM 2] altruism s. n.

12. [IVO-III] altruism.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINOLENT, -Ă, sangvinolenți, -te, adj. 1. Amestecat cu sânge, care conține sânge. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro