1. [DEX '09] APROAPE adv., s. m. art. I. Adv. 1. La o distanță mică în spațiu de cineva sau de ceva; în preajmă, în vecinătate. Gara este aproape. ◊ Expr. A cunoaște (pe cineva) de aproape = a cunoaște (pe cineva) foarte bine. 2. La un interval mic de timp (în viitor sau în trecut) față de prezent. Vara este aproape. ◊ Aproape de... = cu puțin timp înainte de... Aproape de sfârșitul anului. 3. Cam, mai, aproximativ. N-a mâncat aproape nimic. ♦ Gata, mai-mai, cât pe ce. Aproape să-l prindă. II. S. m. art. Orice om (în raport cu altul, considerat apropiat); semen1. Aproapele nostru. - Lat. ad-prope.
2. [MDA2] aproape [At: COD. VOR. 118/6 / E: ml ad-prope] 1 av (Construit și cu pronumele personal în dativ, îf ~-mi, ~-ți) La distanță mică în spațiu de cineva (sau ceva) Si: în apropiere, în preajmă, lângă. 2 av (Îlav) Pe ~ Prin apropiere. 3 av (Îe) A cunoaște de ~ A cunoaște foarte bine. 4 av (Înv; îe) A avea pe cineva ~ A-și pune (toată) încrederea în cineva. 5 a (Înv; îs) ~ cercetare Amănunțit. 6 a (Înv; lpl; îf apropi) Confident. 7-8 av La un interval mic de timp (în trecut sau viitor). 9 av (Îlav) ~ de... Cu puțin timp înainte de... 10 av (Precedat de „rudă”, îla) De ~ Cu care există relații de rudenie strânse. 11 av (Îs) Prieten de ~ Amic intim. 12 av (Înv; îlav) ~ de Aproximativ. 13 av (Construit cu conjuncțiile că, să sau cu infinitivul) Puțin lipsea ca... Si: cât pe ce, mai-mai. 14 sa (Îpp; rar) Până aproape (1). 15 av (Îvr; fig; îe) ~ de minte Ușor de înțeles. 16 sma (și cel de ~, înv, de-~le) Semen.
3. [CADE] APROAPE I. adv. 1 Nu departe de cineva, de ceva (în loc sau în timp): șade ~; iarna e ~; proverb: Mai ~ dinții Decît părinții, ne îngrijim mai mult de noi decît de părinți, de cei cu cari trăim în legături strînse ¶ 2 ~ de loc. adv.: grădina e ~ de casă; ~ de bătrînețe; e ~ de mintea omului, poate fi ușor de priceput, înțeles de mintea omului; proverb: cămașa e mai aproape de piele, fie-care se îngrijește mai mult de sine, de ai săi ¶ 3 De ~ loc. adv. Din apropiere; proverb: de departe trandafir, de ~ borș cu știr; a cerceta de ~; a avea de ~ pe cineva, a avea pe cineva ca persoană de încredere; a avea mai de ~ pe cineva, a se îngriji mai mult de cineva; a fi rudă de ~ cu cineva; cel (mai) de ~, cel cu care trăește cineva în legături strînse, credinciosul, intimul cuiva ¶ 4 Pe ~ loc. adv. Prin apropiere: care vor fi pre ~ de mare vor muri de groaza valurilor ei (GAST.); pe-aici pe ~; pe-acolo pe ~ ¶ 5 Cam: sînt ~ doi ani de cînd nu ne-am mai văzut ¶ 6 (Urmat de obiceiu de o negațiune sau de un cuvînt cu înțeles negativ) Mai-mai: era ~ să nu-l mai recunosc; e ~ de necrezut ¶ 7 În momentul de a...: cînd ~ să plec, a venit cineva care m’a reținut ¶ 8 Cît pe-aci: era ~ să mi se întîmple o mare nenorocire. II. APROAPELE, DE-APROAPELE sm. Fie-care om în parte și toți oamenii în genere, semen: să iubești pe ~le tău ca pe tine însuți [lat. ad-prope].
4. [DEX '98] APROAPE adv., s. m. art. I. Adv. 1. La o distanță mică în spațiu de cineva sau de ceva; în preajmă, în vecinătate. Gara este aproape. ◊ Expr. A cunoaște (pe cineva) de aproape = A cunoaște (pe cineva) foarte bine. 2. La un interval mic de timp (în viitor sau în trecut) față de prezent. Vara este aproape. ◊ Aproape de... = cu puțin timp înainte de... Aproape de sfârșitul anului. 3. Cam, mai, aproximativ. N-a mâncat aproape nimic. ♦ Gata, mai-mai, cât pe ce. Aproape să-l prindă. II. S. m. art. Orice om (în raport cu altul, considerat apropiat); semen1. Aproapele nostru. – Lat. ad-prope.
5. [DLRLC] APROAPE1 adv. (În opoziție cu departe) 1. (Cu sens local) La o distanță mică, în preajmă, în vecinătate. Munții erau aproape, subt ușoară pîclă. SADOVEANU, N. F. 26. Mai aproape, mai aproape Noi ne-om strînge piept la piept. EMINESCU, O. I 101. Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape. EMINESCU, O. I 216. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. «de» și indicînd persoana sau obiectul de care cineva este la distanță mică) Plutonierul se întoarse din nou lîngă dulap și rămase cu ochii la furca proptită de zid, aproape de el. MIHALE, O. 525. Sarica, baltagul și gluga și le lepădase într-un colț, aproape de sobă. SADOVEANU, N. F. 12. Vorbind așa, au ajuns aproape de Tecuci. NEGRUZZI, S. I 138. ◊ (Precedat de prepoziții, cu sensul determinat de acestea) Pînă aproape de... = pînă la o distanță mică de... De la Ocea pînă aproape de Grumăzești a ținut numai o fugă. CREANGĂ, P. 117. Pe aproape (de...) = prin apropiere, nu (tocmai sau prea) departe (de... ). O dată aude un grohăit de porc p-aproape de dînsul. ISPIRESCU, L. 370. -aude un zgomot de pași pe aproape. BOLINTINEANU, O. 71. Să spui lui vrîncean Și lui ungurean Ca să mă îngroape Aice pe-aproape, În strunga de oi, Să fiu tot cu voi. ALECSANDRI, P. P. 2. De aproape = ) din apropiere; bine, amănunțit. Ca în cămara ta să vin, Să te privesc de-aproape, Am coborît cu-al meu senin Și m-am născut din ape. EMINESCU, O. I 170. Ca să-i privegheze mai de aproape, se mută în cetatea Hotinului. NEGRUZZI, S. I 159; b) (adjectival, determinînd o persoană de care cineva este legat prin prietenie sau prin grade de rudenie) Apropiat, intim. Zici că mi-e amic. – Bun. – Amic de-aproape? – Da. CARAGIALE, O. II 128. ◊ Expr. A cunoaște (pe cineva) de aproape = a cunoaște (pe cineva) foarte bine. A lua în de-aproape cercetare = a face o cercetare amănunțită. Aproape de mintea omului = ușor de înțeles. ◊ (Substantivat) Că ș-aproapele-i departe, Cînd de draga te desparte. BELDICEANU, P. 85. 2. (Cu sens temporal) În curînd, în scurtă vreme, peste puțin timp, apropiat. Sesiunea de examene este aproape. ♦ (Cu determinări introduse prin prep. de») Cu puțin timp înainte de... Era aproape de sfîrșitul anului [școlar], în ultimele zile de mai. C. PETRESCU, S. 65. Împăratul acela, aproape de bătrînețe, căzînd în zăcare, a scris carte frăține-său. CREANGĂ, P. 184 ◊ (Adesea în legătură cu participii și infinitive substantivate) Cînd, aproape de intrare, Ce s-aude-n depărtare? ALECSANDRI, P. P. 168. 3. (Indică o ușoară rezervă sau aproximație) Cam, mai, aproximativ. A plouat aproape în toată țara. ◊ E un om aproape bătrîn Florea Pancu. STANCU, D. 82. Făcea o figură blîndă, aproape umilă. REBREANU, R. I 169. ♦ (De obicei construit cu conjuncțiile «că», «să» sau cu infinitivul; uneori repetat) Gata, mai-mai, cît p-aci, puțin lipsește ca... pe punctul de... E cu gîndurile în altă parte, aproape să răstoarne găleata peste Craiu și Vlanga, care-i vin înainte. DAVIDOGLU, M. 13. Aproape nu mai gîndeam să vă întoarceți. DAVIDOGLU, M. 14. Cînd aproape-aproape să pun mîna pe dînsul, i-am pierdut urma. CREANGĂ, P. 52.
6. [DLRM] APROAPE1 adv. 1. La o distanță mică; în preajmă, în vecinătate. Pe aproape. De aproape.. ◊ Expr. A cunoaște (pe cineva) de aproape = a cunoaște (pe cineva) foarte bine. 2. Peste puțin timp. Vara este aproape. ♦ (În expr.) Aproape de... = cu puțin timp înainte de... Era aproape de sfîrșitul anului (C. PETRESCU). 3. Cam, mai, aproximativ. N-am mai putut mînca aproape nimic (CAMIL PETRESCU). ♦ Gata, mai-mai, cît pe-aci. Cînd aproape-aproape să pun mîna pe dînsul, i-am pierdut urma (CREANGĂ). – Lat. ad-prope.
7. [Șăineanu, ed. VI] aproape adv. 1. nu departe, lângă; 2. mai mai: aproape gata. [Lat. AD PROPE].
8. [Scriban] aproápe adv. (lat. ádprope, d. ad, la, și prŏpe, aproape). Nu departe, lîngă: aproape de casă, de mine. Maĭ maĭ, ca și: e aproape gata, aproape mort. A fi aproape de saŭ să, a fi pe punctu de. A urmări de aproape, a urmări cu atențiune, cu energie. Asta mă privește de aproape, mă interesează mult. De aproape, din apropiere. Pe aproape, pin apropiere. Cît pe aci: Am ghicit? Pe aproape. S. m. Întrebuințat articulat (maĭ ales în evanghelie). Vecin, seamăn: ĭubește-l pe aproapele tău ca pe tine însuțĭ.
9. [CADE] DE-APROAPELE 👉 APROAPE II.
10. [DOOM 3] aproape (desp. a-proa-) adv.
11. [DOOM 2] aproape (a-proa-) adv.
12. [DER] aproape adv. – 1. La mică distanță, în preajmă, în vecinătate. – 2. Cam, aproximativ, mai mult sau mai puțin. – 3. Gata, mai-mai, cît pe ce. – 4. (S. m.) Seamănul, aproapele nostru. – Mr. aproapea, megl. proapi, istr. (a)prope. Lat. ad prŏpĕ (Pușcariu 101; Candrea-Dens., 65; REW 197; DAR); cf. v. it. a provo (friul. apruv, v. sard. apprope), v. prov., cat. aprop, v. fr. a pruef. Cf. apropia.
13. [Argou] stai pe-aproape! expr. expr. v. stai pe-aci!
14. [DERC] APROAPE A avea pe cineva aproape (înv.) = A-l avea lângă sine, a-și pune (toată) încrederea în cineva: StătuseVistiernicmareGheorghiță Apostol Păharnicul, pre carele îl avea Nicolai-Vodă aproape. (MIRON COSTIN) A cunoaște (pe cineva) de aproape = A cunoaște foarte bine: La Berna am avut prilejul nevisat de a cunoaște mai de aproape vreo câțiva dintre acei oameni foarte rari care s-au bucurat cândva de prietenia lui Rainer Maria Rilke. (LUCIAN BLAGA) În sfârșit, cine l-a cunoscut mai de aproape pe Părintele Serafim știe că a fost un om vesel. (http://www.teognost.ro) Aproape de mintea omului (îvr.; fig.) = Ușor de înțeles: Era aproape de mintea omului: durerea devine din măsea, măseaua devine din răceală, răceala devine din frig […] (I. L. CARAGIALE)
15. [CECC] Nulla fere causa est, in qua non femina litem moverit (lat. „Aproape nu există proces în care femeia să nu fi pornit litigiul”) – Iuvenal, Satire (VI, 242-243) – Vezi: „Cherchez la femme!”
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL