1. [DEX '09] ALEGAȚIE, alegații, s. f. (Jur.) Faptul de a alega2; invocare a unei teorii, a unei păreri în sprijinul unei afirmații făcute sau pentru a justifica ceva. [Var.: (înv.) alegațiune s. f.] – Din fr. allégation, lat. allegatio, -onis.
2. [MDA2] alegație sf [At: ODOBESCU, S. II, 279 / P: ~ți-e / Pl: ~ii / V: ~iune (pl: -ni) / E: fr allégation] 1 (Jur) Invocare a unei teorii, a unei păreri în sprijinul unei afirmații sau pentru a justifica ceva. 2 Afirmație. 3 Motiv. 4 Scuză.
3. [DEX '98] ALEGAȚIE, alegații, s. f. (Jur.) Faptul de a alega2; invocare a unei teorii, a unei păreri în sprijinul unei afirmații făcute sau pentru a justifica ceva. [Var.: (Înv.) alegațiune s. f.] – Din fr. allégation, lat. allegatio, -onis.
4. [DLRLC] ALEGAȚIE, alegații, s. f. Invocare a unei teorii sau păreri ca dovadă sau scuză, spre a întări afirmațiile făcute. – Pronunțat: -ți-e. – Variantă: (învechit) alegațiune (ODOBESCU, S. II 279) s. f.
5. [DLRM] ALEGAȚIE, alegații, s. f. (Jur.) Faptul de a alega2; invocare a unei teorii sau păreri ca dovadă sau scuză spre întărirea unei afirmații făcute. [Var.: (înv.) alegațiune s. f.] – Fr. allégation (lat. lit. allegatio, -onis).
6. [DN] ALEGAȚIE s.f. (Jur.) Invocare a unei păreri, a unei idei etc. pentru a justifica ceva sau pentru a întări o afirmație. [Gen. -iei, var. alegațiune s.f. / cf. fr. allégation, lat. allegatio].
7. [MDN '00] ALEGAȚIE s. f. invocare a unei păreri, idei etc., pentru a justifica ceva, a întări o afirmație. (< fr. allégation, lat. allegatio)
8. [DEX '09] ALEGAȚIUNE s. f. v. alegație.
9. [MDA2] alegațiune sf vz alegație
10. [CADE] *ALEGAȚIUNE, *ALEGAȚIE, sf. 1 Faptul de a alega2 ¶ 2 Înaintare a unei păreri, afirmațiune, motiv: alegațiunile lui pot fi ușor spulberate [fr. < lat.].
11. [DLRLC] ALEGAȚIUNE S. f. v. alegație.
12. [DN] ALEGAȚIUNE s.f. v. alegație.
13. [Șăineanu, ed. VI] alegați(un)e f. 1. citarea unei autorități, a unui fapt; 2. spusa cuiva, aserțiune.
14. [Scriban] *alegațiúne f. (lat. al-legátio, -ónis. V. legațiune). Acțiunea de a alega, aserțiune, pretext. – Și -áție.
15. [DOOM 3] alegație (desp. -ți-e) s. f., art. alegația (desp. -ți-a), g.-d. art. alegației; pl. alegații, art. alegațiile (desp. -ți-i-)
16. [DOOM 2] alegație (-ți-e) s. f., art. alegația (-ți-a), g.-d. art. alegației; pl. alegații, art. alegațiile (-ți-i-)
17. [MDO] alegație
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL