1. [MDA2] abuzare sf [At: DA / Pl: ~zări / E: abuza] 1 Comiterea unui abuz (1) Si: abuzat1. 2-3 Comiterea unei ilegalități, profitând de un titlu sau de putere Si: abuzat1.
2. [DEX '09] ABUZA, abuzez, vb. I. Intranz. 1. A uza de ceva în mod exagerat; a face abuz (2). 2. A comite ilegalități, nedreptăți, profitând de o situație, de un titlu sau de putere. – Din fr. abuser.
3. [MDA2] abuza vi [At: NEGRUZZI, S. I, 348 / Pzi: ~zez / E: fr abuser] 1 A comite un abuz (1). 2 A comite ilegalități, profitând de o situație, de un titlu sau de putere.
4. [CADE] *ABUZA (-uz, -uzez) vb. intr. 1 A întrebuința rău, greșit, a se folosi peste măsură: a abuzat de băuturi alcoolice; dacă nu abuzez de timpul d-tale, mai stai un moment (D.-ZAMF.) ¶ 2 A înșela: a abuzat de încrederea mea [fr. < lat.].
5. [DLRLC] ABUZA, abuzez, vb. I. Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») 1. A uza de ceva în mod exagerat, a folosi (conștient) fără măsură; a face abuz. Abuzează de medicamente. ◊ Fig. A abuzat de răbdarea noastră. 2. A profita în chip nedemn de o situație sau de o împrejurare, de un titlu sau de putere, pentru a comite nedreptăți, incorectitudini.
6. [DLRM] ABUZA, abuzez, vb. I. Intranz. 1. A uza de ceva în mod exagerat; a face abuz. 2. A profita în chip nedemn de o situație, de un titlu sau de putere (pentru a comite ilegalități). – Fr. abuser.
7. [DN] ABUZA vb. I. intr. 1. A folosi ceva excesiv, fără măsură. 2. A comite nedreptăți, incorectitudini profitînd de o anumită situație. [< fr. abuser].
8. [MDN '00] abuza vb. intr. 1. a face abuz (1) de ceva. 2. a comite un abuz (2). (< fr. abuser)
9. [Șăineanu, ed. VI] abuzà v. 1. a întrebuința rău, a se folosi rău de ceva; 2. a amăgi, a înșela.
10. [Scriban] *abuzéz v. intr. (fr. abuser, d. lat. ab-uti, ab-usus, a abuza). Întrebuințez răŭ: a abuza de creditu săŭ.
11. [DOOM 3] abuza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. abuzez, 3 abuzează; conj. prez. 1 sg. să abuzez, 3 să abuzeze
12. [DOOM 2] abuza (a ~) vb., ind. prez. 3 abuzează
13. [IVO-III] abuzez, -zează 3.
14. [DE] QUOSQUE TANDEM (ABUTERE, CATILINA, PATIENTIA NOSTRA)? (lat.) până când (vei abuza, Catilina, de răbdarea noastră)? – Cicero, „In Catilinam”, I, 1, 1. Oratorul intră direct în subiectul discursului, interpelându-l indignat pe Catilina, care avusese cutezanța să vină în Senat după descoperirea conjurației sale. Expresie a indignării față de insolența unei persoane care înfruntă pe cei din jurul său.
15. [DE] UTI, NON ABUTI (lat.) a uza, (dar) nu a abuza – Axiomă îndemnând la păstrarea măsurii. V. și Abusus non tollit usum.
16. [CECC] Uti, non abuti (lat. „Să uzezi, dar să nu abuzezi”) – dicton care servește ca îndemn la cumpătare, la sobrietate. Se adresa la început îndeosebi adepților lui Bacchus, care întreceau măsura, dar cu timpul a fost adoptat împotriva oricărui fel de exces sau abuz.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL