1. [DEX '09] ZURLIU, -IE, zurlii, adj. (Fam.) Zvăpăiat, nebunatic; smintit. – Cf. tc. zorlu.
2. [MDA2] zurliu, ~ie a [At: LESNEA, VERS. 56 / Pl: ~ii / E: ns cf zuraliu, ngr ζουρλός] (Fam; d. oameni) 1 Dezechilibrat mintal Si: nebun. 2-3 (Pex) Zvăpăiat (1-2). 4 Zănatic.
3. [DEXI] zurliu, -ie adj. (fam.; despre oameni) Care este zvăpăiat, nebunatic; smintit. E cam prost crescută și cam zurlie (PRED.). ◊ (subst.) Zurliul, nebunul, se apucase a umbla în tîrg după muieri (E. BAR.). • pl. -ii. /cf. tc. zorlu „violent”.
4. [DEX '98] ZURLIU, -IE, zurlii, adj. (Fam.) Zvăpăiat, nebunatic; smintit. – Cf. tc. zorlu.
5. [DLRLC] ZURLIU, -IE, zurlii, adj. (Familiar) Zvăpăiat, nebunatic; neîntreg la minte, smintit, într-o ureche.
6. [DLRM] ZURLIU, -IE, zurlii, adj. (Fam.) Zvăpăiat, nebunatic; smintit. – Comp. tc. zoriu.
7. [Scriban] zurlíŭ, -íe adj. (turc. zorlú, viguros, violent. V. zor). Dun. Fam. Răpezit, apucat, zăpăcit.
8. [DOOM 3] zurliu (fam.) adj. m., f. zurlie; pl. m. și f. zurlii
9. [DOOM 2] zurliu (fam.) adj. m. f. zurlie; pl. m. și f. zurlii
10. [DER] zurliu (-ie), adj. – Zăpăcit, nebunatic, smintit. – Mr. zurlu. Ngr. ζουρλος (Graur, BL, IV, 200), fără legătură cu țig. zuralo „robust” (Graur 195). La origine stă tc. zorlu „violent”, cf. zor.
11. [Argou] zurliu, -ie zurlii adj. nebun
12. [Argou] zuză adj. invar. v. zurliu.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL