1. [DEX '09] ZGRUNȚUROS, -OASĂ, zgrunțuroși, -oase, adj. Cu zgrunțuri, cu asperități; grunzuros. – Zgrunțuri (pl. lui zgrunț) + suf. -os.
2. [MDA2] zgrunțuros, ~oasă a [At: IONESCU, D. 322 / V: (reg) ~ntăr~, ~nzu~, ~umzu~, ~rămț~, ~remț~, ~ron~ / Pl: ~oși, ~oase / E: zgrunțuri (pll zgrunț) + -os] 1 Care are o structură granuloasă Si: (reg) zdrobunțos (1), zgărămșat, zgăbârdos (2), zgârgomat (1), zgrăbunțos (1), zgrăunțos. 2 Care prezintă asperități (la pipăit) Si: aspru (1), scorțos, (rar) rugos, (reg) zdrobunțos (2), zgârgomat (2), zgrunțurit (1). 3 (Pex) Cu bulgări sau cu bolovani Si: (pop) gloduros (1), grunjos (1), grunzuros (1), (reg) zgrunțos, zdrobunțos (3), zgârgomat (3).
3. [DEXI] zgrunțuros, -oasă adj. 1 Care are zgrunțuri, asperități (la pipăit); care are o structură granulară; care este grunzuros; (pop.) zgrăbunțos. Întinse mîinile spre brazdele drepte, zgrunțuroase și umede (REBR.). ◊ Fig. Avea el alte păcate: era zgrunțuros și repezit (LĂNCR.). 2 Fig. Strident, aspru. • pl. -oși, -oase. și (reg.) zgrunțăros, -oasă, zgremțuros, -oasă adj. /zgrunțuri, pl. lui zgrunț + -os.
4. [DEX '98] ZGRUNȚUROS, -OASĂ, zgrunțuroși, -oase, adj. Cu zgrunțuri, cu asperități; grunzuros. – Zgrunțur + suf. -os.
5. [DLRLC] ZGRUNȚUROS, -OASĂ, zgrunțuroși, -oase, adj. 1. Grunzuros. Frunzele, ciorchinele, pămîntul zgrunțuros și fărîmițat. DUMITRIU, N. 249. Între cei aoi pereți de piatră, abia depărtați unul de altul, cărbunele se zărește la lumina lămpilor, negru, zgrunțuros, strălucitor pe alocuri, o simplă fîșie strivită în masa enormă a muntelui. BOGZA, V. J. 150. ◊ Fig. Umblu fără să pot îndoi picioarele, căci pulpele au ceva zgrunțuros și zdruncinat în ele. CAMIL PETRESCU, U. N. 340. 2. Fig. (Despre voce) Strident, aspru. Glasul lui Trifon Guju, zgrunțuros și ursuz, se înălță peste șovăirile țăranilor. REBREANU, R. I 319.
6. [DLRM] ZGRUNȚUROS, -OASĂ, zgrunțuroși, -oase, adj. Grunzuros. – Din zgrunțur + suf. -os.
7. [DEX '09] GRUNȚUROS, -OASĂ adj. v. grunzuros.
8. [DEX '09] GRUNZUROS, -OASĂ, grunzuroși, -oase, adj. Grunjos. [Var.: grunțuros, -oasă adj.] – Grunz + suf. -uros.
9. [MDA2] gronțuros, ~oasă a vz grunzuros
10. [MDA2] grunjuros, ~oasă a vz grunzuros
11. [MDA2] grunțuros, ~oasă a vz grunzuros
12. [MDA2] grunzăros, ~oasă a vz grunzuros
13. [MDA2] grunzuros, ~oasă a [At: DA / V: (înv) gronțuros, ~nju~, ~zăros, ~nțu~, sgrențu~, sgrunțu~, zgrențu~, zgronțu~, zgrunțu~ / Pl: ~oși, ~oase / E: grunz + -uros] 1-3 Grunjos (1-3). 4 (Fig; rar) Plin de piedici.
14. [MDA2] zgrămțuros, ~oasă a vz zgrunțuros
15. [MDA2] zgremțuros, ~oasă a vz zgrunțuros
16. [MDA2] zgronțuros, ~oasă a vz zgrunțuros
17. [MDA2] zgrumzuros, ~oasă a vz zgrunțuros
18. [MDA2] zgruntăros, ~oasă a vz zgrunțuros
19. [MDA2] zgrunzuros, ~oasă a vz zgrunțuros
20. [DEXI] zgremțuros, -oasă adj. v. zgrunțuros.
21. [CADE] GRUNȚUROS – GRUNZUROS.
22. [CADE] GRUNZUROS, GRUNȚUROS, GRUNJOS adj. Cu grunji, cu bulgări; grăunțos, granulos: o largă șosea... deseori întreruptă de drumuri desfundate și grunzuroase (IRG.): o masă murdară, al cărei lemn, ~ de vechime, era tăiat cu litere latine și gotice (EMIN.).
23. [DEX '96] GRUNȚUROS, -OASĂ adj. V. grunzuros.
24. [DLRLC] GRONȚUROS, -OASĂ adj. v. grunzuros.
25. [DLRLC] GRUNZUROS, -OASĂ, grunzuroși, -oase, adj. Aspru la pipăit; grunjos. Peretele grunzuros din față, nu lăsa liber decît o fîșie de cer. C. PETRESCU, C. V. 213. O masă murdară, al cărei lemn grunzuros de vechime era tăiat cu litere latine și gotice. EMINESCU, N. 38. ◊ Fig. Să ne oprim puțin în calea grunzuroasă a limbii. RUSSO, O. 67. – Variante: gronțuros, -oasă (ODOBESCU, S. I 376), grunțuros, -oasă (BENIUC, V. 152, PREDA, Î. 162, ALECSANDRI, P. P. 17), zgrunțuros, -oasă (I. IONESCU, D. 322, SEVASTOS, C. 122) adj.
26. [Șăineanu, ed. VI] grunzuros (grunțuros) a. gloduros: drumu-i greu și grunțuros POP.
27. [Scriban] grunțurós și zgrunțurós, -oásă adj. (d. grunț, zgrunț). Mold. ș. a. Plin de zgrunțurĭ, zdrobunțos: cafea zgrunțuroasă (răŭ măcinată), sare zgrunțuroasă (pisată mare), drum zgrunțuros (aspru, nu neted). – Și gronțoros, zgronțoros și gronțuros, glonțuros, zgronțuros; și grunzuros, grunzăros; și (vest) grunjos, grunzos, grunjuros. În Serbia grănțuros. În nord și zgremțuros. V. gloduros, hopuros și gropilat.
28. [Scriban] zgronțurós și zgrunț-, V. grunț-.
29. [DOOM 3] zgrunțuros adj. m., pl. zgrunțuroși; f. zgrunțuroasă, pl. zgrunțuroase
30. [DOOM 2] zgrunțuros adj. m., pl. zgrunțuroși; f. zgrunțuroasă, pl. zgrunțuroase
31. [MDO] zgrunțuros
32. [DOOM 3] grunzuros adj. m., pl. grunzuroși; f. grunzuroasă, pl. grunzuroase
33. [DOOM 2] grunzuros adj. m., pl. grunzuroși; f. grunzuroasă, pl. grunzuroase
34. [IVO-III] grunzuros.
35. [IVO-III] sgrunțuros.
36. [DRAM 2021] grunzurós, -oasă, grunzuroși, -oase, (grundzuros), adj. Grunjos, cu asperități; cu obstacole: „Drumu-i greu și grundzuros” (Papahagi,1925: 278). – Din grunz + suf. -uros (MDA).
37. [DRAM 2015] grunzuros, -oasă, grunzuroși, -oase, (grundzuros), adj. – Grunjos, cu asperități; cu obstacole: „Drumu-i greu și grundzuros” (Papahagi,1925: 278). – Din grunz + suf. -uros (Scriban, DEX, MDA).
38. [DRAM] grunzuros, -oasă, (grundzuros), adj. – Grunjos, cu asperități; cu obstacole: „Drumu-i greu și grundzuros” (Papahagi 1925: 278). – Din grunz + -uros.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL