1. [MDA2] gropilat, ~ă a [At: BIBLIA (1688), 79 / Pl: ~ați, ~e / E: gropilă + -at] (Înv) Adânc.
2. [Scriban] gropilát, -ă adj. (d. gropilă). Est. Plin de gropile, accidentat: un drum gropilat, fața luĭ par’că era gropilată (fiind cĭupită de vărsat). – Și îngropilat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL