1. [MDA2] zgomota vi [At: PONTBRIANT, D. / V: (reg) ~ti, zglomodi / Pzi: ~tez / E: zgomot] (Îrg) 1 A produce perturbații de natură acustică, caracterizate prin vibrații care variază în frecvență și în intensitate în mod aleatoriu. 2 A trosni1 (1). 3 (D. ape, vânt sau d. alte elemente ale naturii) A vui. 4 A face gălăgie.
2. [DEXI] zgomota vb. I. intr. 1 (înv., reg.) A produce zgomot.însoțitorii degajați se îmbracă zgomotind din portiere trîntite cu energie inutilă (VIN.). ♦ A trosni. Crăpă, zgomotînd, tavanul (COȘB.). ♦ (despre ape, vînt sau despre alte elemente ale naturii) A vui. 2 (pop.) A face gălăgie, hărmălaie. • prez.ind. -ez. /zgomot + -a.
3. [DLRLC] ZGOMOTA, zgomotez, vb. I. Intranz. (Rar) 1. A produce zgomot; a trosni. Crapă, zgomotînd, tavanul. COȘBUC, P. II 99. Zgomotînd cu grozave răsunete, brazii pîrîiau în codri, dărîmați ca subt lovituri de secure. RUSSO, O. 114. 2. (Despre ape curgătoare) A șopoti, a murmura, a susura. Din văi tu vezi amurgul Spre culmi_ înaintînd, Pe coaste-auzi pîraie Prin noapte zgomotînd. COȘBUC, P. I 216.
4. [DLRM] ZGOMOTA, zgomotez, vb. I. Intranz. (Rar) A produce zgomote; a trosni. ♦ (Despre oameni) A face gălăgie, a vorbi tare. ♦ (Despre ape curgătoare) A șopoti, a susura. – Din zgomot.
5. [MDA2] zglomodi v vz zgomota
6. [MDA2] zgomoti v vz zgomota
7. [Scriban] gomotésc v. intr. (d. gomot). Olt. Vorbesc încet. Lit. (zgomotez). Fac zgomot.
8. [Scriban] zgomotéz, V. gomotesc.
9. [DER] ZGOMOTA, zgomotez, vb. I. Intranz. A face zgomot. (din zgomot)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL