Definiție și ce înseamnă zețuire

1. [DEX '09] ZEȚUIRE, zețuiri, s. f. Acțiunea de a zețui și rezultatul ei; zețuit, culegere. – V. zețui.

2. [MDA2] zețuire sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ri / E: zețui] Adunare a literelor necesare (din casete) pentru tipărirea unui text și așezarea lor în culegar Si: culegere (4), zețuit.

3. [DEXI] zețuire s.f. (tipogr.) Acțiunea de a zețui și rezultatul ei. • pl. -i. /v. zețui.

4. [DEX '98] ZEȚUIRE, zețuiri, s. f. Acțiunea de a zețui și rezultatul ei; zețuit, culegere. – V. zețui.

5. [DLRM] ZEȚUIRE s. f. Acțiunea de a zețui; culegere.

6. [DEX '09] ZEȚUI, zețuiesc, vb. IV. Tranz. A așeza literele unui text în culegar după manuscris pentru a tipări; a culege. – Din germ. setzen.

7. [MDA2] jețui v vz zețui

8. [MDA2] zățui v vz zețui

9. [MDA2] zețui vt [At: PILDE, 112/13 / V: (înv) zăț~, (rar) jeț~ / Pzi: ~esc / E: ger setzen] 1 A aduna literele necesare (din casete) pentru tipărirea unui text și a le așeza în culegar Si: a culege (10). 2 (Îs) Mașină de ~t (sau de cules) Mașină cu ajutorul căreia se execută operațiile de cules și de turnat litere (monotip) sau rânduri (linotip).

10. [DEXI] zețui vb. TV. tr. (tipogr.; compl. indică literele unui text) A așeza în culegar, după manuscris, pentru a tipări; a culege. Meșterii zețuiau necontenit (IORGA). ◊ Mașină de zețuit = mașină cu ajutorul căreia se execută operațiile de cules și de turnat litere (monotip) sau rînduri (linotip); mașină de cules. • prez.ind. -iesc. /<germ. setzen.

11. [CADE] ZEȚUI (-uesc) vb. tr. 📰 A compune literă cu literă textul unui manuscris, a culege [germ. setzen].

12. [DLRM] ZEȚUI, zețuiesc, vb. IV. Tranz. A așeza literele unui text în culegar, după manuscris; a culege. – Germ. setzen.

13. [Scriban] *zețuĭésc v. tr. (germ. setzen, a așeza). Culeg literele tipografice și formez cuvinte apoĭ rîndurĭ și coloane.

14. [DOOM 3] zețuire s. f., g.-d. art. zețuirii; pl. zețuiri

15. [DOOM 2] zețuire s. f., g.-d. art. zețuirii; pl. zețuiri

16. [DOOM 3] zețui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zețuiesc, 3 sg. zețuiește, imperf. 1 zețuiam; conj. prez. 1 sg. să zețuiesc, 3 să zețuiască

17. [DOOM 2] zețui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zețuiesc, imperf. 3 sg. zețuia conj. prez. 3 să zețuiască

18. [MDO] zețui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zețuiesc, conj. zețuiască)

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] tăngale sfp [At: GL. OLT. / E: nct] (Reg) Fire de urzeală. 2. […]
1. [MDA2] tănănăi vi [At: LEXIC REG. II, 32 / Pzi: ~esc / E: tănănău] […]
1. [MDA2] tăoaie sf [At: TEAHA, C. N. 272 / Pl: ? / E: tău2 […]
1. [DRAM 2021] tăptălagă, tăptălăgi, s.f. Prepeliță, pasăre de grâu; ptitalagă. – Cf. magh. talpalló […]
1. [DEX '09] TĂPĂLAGĂ, tăpălăgi, s. f. (Reg.) 1. Încălțăminte mare și grosolană. ♦ Picior, […]
1. [DEX '09] TĂPĂLOG, -OAGĂ, tăpălogi, -oage, adj. (Reg.) Tăpălăgos (1). – Cf. tăpălagă. 2. […]
1. [DEX '09] TĂPĂLĂGOS, -OASĂ, tăpălăgoși, -oase, adj. (Reg.) 1. (Despre oameni și animale) Care […]
1. [DEX '09] TĂPĂLĂI, tăpălăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A merge lovind greoi pământul cu […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro