1. [DEX '09] ZEVZEC, -EACĂ, zevzeci, -ce, adj. (Adesea substantivat) Prost, nătărău, găgăuță, neghiob; smintit. – Din tc. zevzek.
2. [MDA2] zevzec, ~eacă smf, a [At: PONTBRIANT, D. / V: (reg) zebz~, zerz~, zăbz~ / E: tc zevzek] 1-2 (Persoană) care acționează fără judecată Si: bleg (6), nătăfleț (1), nătărău (1), nătâng (1), neghiob (1), nerod (1), netot, prost, prostănac, găgăuță, stupid (1), tont (1), tontălău.
3. [DEXI] zevzec, -eacă adj., s.m., s.f. (Persoană) care acționează fară judecată; nătărău, neghiob. Tavi era un băiat bun, un chefliu, un zevzec, un fecior de bani gata (CE. PETR.). • pl. -eci, -ece. /<tc. zevzek.
4. [CADE] ZEVZEC sm. Nătărău, neghiob: îți dau de știre să te păzești de amici, să nu te ’ncrezi în ori-cine ca un ~ (CAR.) [tc. zevzek].
5. [DLRM] ZEVZEC, -EACĂ, zevzeci, -ce, adj. (Adesea substantivat) Prost, nătărău, găgăuță, neghiob. – Tc. zevzek.
6. [Șăineanu, ed. VI] zevzec a. și m. neghiob. [Turc. ZEVZEK].
7. [Scriban] zevzéc, -eácă adj. pl. ecĭ, ece (turc. zevzek). Zăpăcit, apucat.
8. [MDA2] zăbzec, ~eacă a vz zevzec
9. [MDA2] zebzec, ~eacă a vz zevzec
10. [MDA2] zerzec, ~eacă a vz zevzec
11. [DOOM 3] !zevzec adj. m., s. m., pl. zevzeci; adj. f., s. f. zevzeacă, pl. zevzece
12. [DOOM 2] zevzec adj. m., pl. zevzeci; f. zevzeacă, pl. zevzece
13. [DER] zevzec (-ci), s. m. – Nătărău, găgăuță, neghiob. – Mr. zefche. Tc. zevzek (Șeineanu, 389; Ronzevalle 98), cf. ngr. ζεῦϰι, alb. zefk, bg. zevzek.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL