1. [DEX '09] VOLUBILITATE s. f. 1. Ușurință de a vorbi mult și repede; locvacitate. ♦ Spontaneitate; promptitudine. 2. Proprietate a unor plante de a-și înfășură tulpina în jurul unui arac, al unei sfori etc. – Din fr. volubilité, lat. volubilitas, -atis.
2. [MDA2] volubilitate sf [At: BARONZI, C. V. 197/4 / Pl: ~tăți / E: fr volubilité, lat volubilitas, -atis] 1 (Îdt) Ușurință (și rapiditate) în mișcări Si: agilitate (1). 2 Capacitate a feței de a-și schimba ușor expresia, exteriorizând stări sufletești Si: expresivitate (3). 3 Instabilitate. 4 Ușurință de a vorbi mult și repede Si: locvacitate (1). 5 (Bot) Proprietate a unor plante de a-și înfășura tulpina în jurul unui arac Si: volubilism.
3. [DEXI] volubilitate s.f. 1 Ușurință de a vorbi mult și repede; fluență, locvacitate. Tata era de-o exuberanță și de o volubilitate deosebit de simpatică (BLA.). ◊ Ext. Toate scrierile de acum sînt... de o mare volubilitate verbală (CĂL.). 2 Ușurință, mobilitate (și rapiditate) în mișcări. Cu o volubilitate felină s-a repezit înapoi la mine (CĂL.). 3 (bot.) Proprietate a unor plante de a-și înfășură tulpina în jurul unui arac, al unei sfori etc. • /<lat. volubilĭtas, -atis, fr. volubilité.
4. [DEX '98] VOLUBILITATE s. f. 1. Ușurință de a vorbi mult și repede; locvacitate. ♦ Spontaneitate; promptitudine. 2. Proprietate a unor plante de a-și înfășura tulpina în jurul unui arac, al unei sfori etc. – Din fr. volubilité, lat. volubilitas, -atis.
5. [DLRLC] VOLUBILITATE s. f. Ușurința de a vorbi mult și repede. Grigore se simțea la largul lui, vorbea și explica cu o mare volubilitate și cu o plăcere care-i îndulcea glasul. REBREANU, R. I 74. Răspunsul îndoielnic îndîrji pe Bologa. Începu să vorbească atunci cu o volubilitate care se vedea că nu i-e firească. id. P. S. 16. ♦ Locvacitate. Cită deosebire între acest profet cu cugetul aprins și vorba cumpănită și limbuții dascăli greci, cari pierdeau cîteva idei abia asimilate în potopul volubilității lor de meridionali. IORGA, L. II 522.
6. [DN] VOLUBILITATE s.f. 1. Ușurință de a vorbi mult și fluent; locvacitate. ♦ Spontaneitate, promptitudine. 2. Proprietate a unor plante de a-si înfășura tulpina în jurul unui arac, al unei sfori etc. [Cf. fr. volubilité, lat. volubilitas].
7. [MDN '00] VOLUBILITATE s. f. ușurință de a vorbi mult și fluent; locvacitate. ◊ spontaneitate, promptitudine. (< fr. volubilité, lat. volubilitas)
8. [Șăineanu, ed. VI] volubilitate f. 1. ușurință de a se mișca în cerc: volubilitatea roatelor unei mașini; 2. fig. deprindere de a vorbi prea iute.
9. [Scriban] *volubilitáte f. (lat. volubilitas, -átis). Calitatea de a fi volubil, pronunțare ușoară și răpede: a vorbi cu volubilitate.
10. [DOOM 3] volubilitate s. f., g.-d. art. volubilității
11. [DOOM 2] volubilitate s. f., g.-d. art. volubilității
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL