1. [DEX '09] VILEAG s. n. (Înv. și pop.; în loc adv. și expr.) (A da sau a scoate, a ieși etc.) în vileag = (a face sau a deveni cunoscut) în fața lumii, a tuturor, în public. – Din magh. világ.
2. [MDA2] vileag sn [At: R. POPESCU, CM I, 552 / V: (înv) vel~, (reg) ~lag / Pl: (11) ~uri / E: mg világ] 1 (Îvp) Mulțime de oameni Si: lume. 2 (Îvp; îlav) În ~ sau (îvr) în ~ul obștii În public. 3 (Îe) A da în ~ (ori, nob, ~ului) sau (rar) a scoate în ~, (îvr) a da în ~ul obștii A divulga în public. 4 (Îe) A se da în ~ A-și trăda sentimentele, intențiile ascunse. 5 (Îvr) A se da în ~ul publicității A face să devină cunoscut publicului. 6 (Îvr; îe) A ieși la ~ A ajunge la cunoștința publică. 7 (Trs; îe) A rămâne de râsul ~ului A se face de râs. 8 (Reg) Univers. 9 (Reg; îlav) Câtu-i (sau până-i) lume și ~ sau câtu-i (ori până-i) lumea și ~ul Totdeauna. 10 (Reg; îal; îcn) Niciodată. 11 (Mar; Trs) Lumină (de lumânare sau de opaiț). 12 (Mar; Trs; îe) A ține ~ A sta treaz (în timpul nopții). 13 (Mun; Olt; îe) În ~ul vântului În bătaia vântului.
3. [DEXI] vileag s.n. 1 (înv.; pop.) Lume, mulțime de oameni. ◊ Loc.adv. În vileag = în public. • Expr. A da (sau a ieși) în vileag = a face sau a deveni cunoscut în fața lumii, a tuturor, în public; a divulga. A se da în vileag = a-și trăda sentimentele, intențiile ascunse. 2 (reg.) Lume, univers. ◊ Expr. Cîtu-i (sau pînă-i) lume și vileag sau cîtu-i (ori pînă-i) lumea și vileagul = a) totdeauna, veșnic; b) (în constr. neg.) niciodată. 3 Expr. (reg.) În vileagul vîntului = în bătaia vîntului. • /<magh. világ.
4. [DEX '98] VILEAG s. n. (Pop.; în loc. adv. și expr.) (A da sau a scoate, a ieși etc.) în vileag = (a face sau a deveni cunoscut) în fața lumii, a tuturor, în public. – Din magh. világ.
5. [DLRLC] VILEAG, vileaguri, s. n. (Învechit și popular) 1. Mulțime de oameni; lume, omenire. Are să meargă la biserică și, cînd o fi tot vileagul strîns, o să strige-n gura mare că-i plesnește inima de atîta chin. CARAGIALE, S. 93. ◊ Loc. adv. În vileag = în public, în fața lumii. Mi s-a întîmplat un lucru dureros pe care... ți-l împărtășesc în vileag. BRĂTESCU-VOINEȘTI, F. 51. Spre noapte, fără judecată puse de-l spînzură în vileag. BĂLCESCU, O. II 186. ◊ Expr. Cîtu-i (sau pînă-i) lumea și vileagul = niciodată. Cîtu-i lumea și vileagu Nu te ia cine ți-i dragu, Ci mi te ia un urît De te bagă în pămînt. BIBICESCU, P. P. 201. (Azi mai ales în expr.) A da în vileag = a face cunoscut, a scoate la iveală; a divulga. Frica amestecată cu ură că de acuma Lisandru va da în vileag, în rîsul satului, iubirea lor. GHEREA, ST. CR. III 263. Midas-împărat îl amenința că unde îi stau talpele îi va sta și capul dacă va crîcni o vorbă măcar către cineva care să-i dea în vileag cusurul. ISPIRESCU, U. 111. 2. (În expr.) în vileagul vîntului = în bătaia vîntului. Așa se pune... într-o joi în vileagu vîntului Cu o mînă secera, Cu o mînă snop făcea. MAT. FOLK. 521. Se puse vileagul vîntului Din fereastra pămîntului. TEODORESCU, P. P. 142.
6. [DLRM] VILEAG, vileaguri, s. n. (Pop.) 1. Lume, mulțime de oameni. ◊ Loc. adv. În vileag = în fața lumii, în public. ◊ Expr. Cîtu-i (sau pînă-i) lumea și vileagul = niciodată. A da (sau a scoate) în (sau la) vileag = a face cunoscut, a divulga. 2. (În expr.) În vileagul vîntului = în bătaia vîntului. – Magh. világ.
7. [Șăineanu, ed. VI] vileag n. în vileag, în public: a da, a scoate în vileag. [Ung. VILÁG, lumină, lume].
8. [Scriban] vileág (ea dift.) n., pl. inuz. urĭ (ung. világ, lume, lumină. Cp. cu lume). Vechĭ. Locu de adunare a fie-căruĭ boĭer orĭ țăran chemat la războĭ orĭ revistă ca să i se inspecteze calu și armele (Ĭorga, Ist. Arm. Rom. I, 201). Azĭ. În vileag, în lume, în public. A da, a scoate în vileag, a divulga, a da de gol. V. stambă, bedreag, maĭdan). A te da în vileag, a te expune publiculuĭ și criticiĭ (cînd ar trebui să staĭ la o parte). În vileagu vîntuluĭ, în vĭeliștea vîntuluĭ, în bătaĭa vîntuluĭ (V. áret). Cît e lumea și vileagu, cît e lumea și pămîntu, pretutindenĭ.
9. [MDA2] veleag sn vz vileag
10. [MDA2] vilag sn vz vileag
11. [DOOM 3] vileag (înv., pop.) s. n. (mai ales în expr.)
12. [DOOM 2] vileag (mai ales în expr.) (înv., pop.) s. n.
13. [DER] vileag s. n. – în expresia în vileag, public. Mag. vilag „lume” (Șeineanu, Semasiol., 189; Gáldi, Dict., 98).
14. [DRAM 2021] vileág, s.n. Lume, mulțime, public: „Până-i lume și vileag / N-a veni în sat de steag” (Bârlea, 1924, I: 113). – Din magh. világ „lume” (DLRM, DER, DEX, MDA).
15. [DRAM 2015] vileag, s.n. – Lume, mulțime, public: „Până-i lume și vileag / N-a veni în sat de steag” (Bârlea, 1924, I: 113). – Din magh. világ „lume” (Șăineanu, Scriban, DLRM, DER, DEX, MDA).
16. [DRAM] vileag, s.n. – Lume, mulțime, public: „Până-i lume și vileag / N-a veni în sat de steag” (Bârlea 1924 I: 113). – Din magh. világ „lume”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL