1. [DEX '09] UZURPAȚIUNE, uzurpațiuni, s. f. (Înv.) Uzurpare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. usurpation, lat. usurpatio, -onis.
2. [MDA2] uzurpațiune sf vz uzurpație
3. [CADE] *UZURPAȚIUNE sf. 1 Faptul de a uzurpa și rezultatul acestei acțiuni ¶ 2 Lucrul uzurpat [fr. usurpation].
4. [DLRLC] UZURPAȚIUNE, uzurpațiuni, s. f. (Învechit) Uzurpare. Vechea capitală aducea aminte sumbrului principe uzurpațiunea lui Despota. HASDEU, I. V. 261.
5. [DN] UZURPAȚIUNE s.f. (Rar) Uzurpare. [Pron. -ți-u-. / < fr. usurpation, lat. usurpatio].
6. [Șăineanu, ed. VI] uzurpați(un)e f. 1. acțiunea de a uzurpa; 2. rezultatul acestei acțiuni; 3. lucru uzurpat.
7. [Scriban] *uzurpațiúne f. (lat. usurpátio, -ónis). Acțiunea de a uzurpa. Situațiune uzurpată. – Și -áție, dar ob. -áre.
8. [MDA2] uzurpație sf [At: AR (1829), 622/8 / V: ~iune (S și: usurpațiune) / S și: usu~ / Pl: ~ii / E: fr usurpation, lat usurpatio, -onis] (Înv) 1-2 Uzurpare (1-2).
9. [DOOM 3] uzurpațiune (înv.) (desp. -ți-u-) s. f., g.-d. art. uzurpațiunii; pl. uzurpațiuni
10. [DOOM 2] uzurpațiune (înv.) (-ți-u-) s. f., g.-d. art. uzurpațiunii; pl. uzurpațiuni
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL