1. [DEX '09] UREMIC, -Ă, uremici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se referă la uremie, de uremie. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care suferă de uremie. – Din fr. urémique.
2. [MDA2] uremic, ~ă [At: BABEȘ, O. A. I, 279 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr urémique] 1 a Referitor la uremie. 2 a Care ține de uremie. 3 a De uremie. 4-5 smf, a (Persoană) care suferă de uremie.
3. [DLRLC] UREMIC, -Ă, uremici, -e, adj. De uremie. Moartea a apărut cu scăderea secrețiunii urinare și cu fenomene uremice. BABEȘ, O. A. I 279.
4. [DN] UREMIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de uremie. [< fr. urémique].
5. [MDN '00] UREMIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de uremie. (< fr. urémique)
6. [DOOM 3] uremic adj. m., s. m., pl. uremici; adj. f., s. f. uremică, pl. uremice
7. [DOOM 2] uremic adj. m., s. m., pl. uremici; adj. f., s. f. uremică, pl. uremice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL